Dezvaluirea fraudelor, escrocheriilor si manipularilor a aruncat, astfel, o umbra de suspiciune si asupra celor care ar trebui sa aiba o conduita ireprosabila, asupra garantilor transparentei si fiabilitatii evidentelor contabile ale companiilor. Aflati in cautare de indicii cu privire la sanatatea diverselor companii, investitorii au descoperit ca nu se mai pot baza nici pe presedintii firmelor, care s-au aratat mai interesati de gestiunea averilor personale decat de cea a entitatilor pe care le conduc, nici pe auditori, a caror pretinsa infailibilitate a fost contrazisa de disparitia Andersen, unul dintre primele cinci cabinete de audit din lume, si nici de analistii financiari, care recomanda, in noua cazuri din zece, achizitia de actiuni pe care banca lor este insarcinata, de altfel, sa le plaseze.
Haos pe piata bursiera
In categorie mai intra insa agentiile de rating, a caror misiune este sa evalueze solvabilitatea firmelor si a statelor care apeleaza la imprumuturi. Aceasta piata este impartita de trei agentii, doua americane – Standard & Poor*s si Moody*s – si una europeana – Fitch. Puterea lor este considerabila, dar este si din ce in ce mai contestata.
Concurenta lipseste, ca si supravegherea. Comisia americana pentru operatiuni bursiere, cerberul pietelor financiare, asigura, probabil, certificarea acestor renumite agentii, dar acesta este singurul control.
Fapt regretabil, deoarece acesti experti exercita o putere fara echivalent. Mai ales de la declansarea scandalurilor financiare, care au distrus, pe rand, credibilitatea diferitelor firme. In acest context, agentiile de rating apar drept ultimii furnizori de informatii fiabile cu privire la sanatatea reala a unei companii. In orice caz, impactul ratingurilor asupra cotatiilor bursiere nu a parut niciodata sa fie atat de puternic ca in prezent. Fiecare retrogradare provoaca o cadere a pretului la actiunile vizate. Astfel, la 3 iulie, in urma zvonurilor ce anuntau o viitoare revizuire, Alcatel a inregistrat o scadere a actiunilor de 14% intr-o singura zi. De asemenea, grupul franco-american Vivendi, ale carui ratinguri au fost retrogradate de Moody*s la 1 iulie, a consemnat un declin al actiunilor de peste 25% in ziua urmatoare.
O circumstanta agravanta este ca anumite clauze din contractele semnate de debitori au efecte nedorite, precum cele care implica rambursarea accelerata a datoriei in caz de retrogradare a ratingurilor. Daca Alcatel a reusit sa negocieze cu creditorii renuntarea la aceasta prevedere, mai mult de jumatate dintre companiile listate la bursa ii sunt inca tributare. Exact acest tip de clauza a precipitat caderea Enron: dupa retrogradarea ratingurilor, grupul a fost obligat sa restituie 690 milioane de dolari unui sindicat de creditori si 3,9 miliarde de dolari catre doua dintre filialele sale. Menite sa-i protejeze pe creditori, agentiile de rating pot provoca efecte inverse prin semnarea condamnarii la moarte a debitorilor lor.
Dispar teoriile economice ale anilor *90
De la incetarea expansiunii Internetului, in martie 2000, evenimentele care s-au succedat in Statele Unite au condus la o reevaluare a teoriilor din anii *90 care pareau sa fondeze o suprematie indiscutabila a Americii.
Una dintre ideile cele mai raspandite atribuia tehnologiilor informationale un rol deosebit de important in dezvoltarea activitatii economice. O data cu declinul consumului in sectorul computerelor si cu cel al investitiilor in servere, s-a constatat ca aceste tehnologii sunt, desigur, omniprezente, dar nu atat de esentiale, intrucat nu aveau decat un efect de sporire marginala a productiei sau a calitatii serviciilor. Electronica trebuia sa impinga in sus economia, dar, din 2000, stimulentele macroeconomice provin, in SUA, din sectorul auto si din cel imobiliar. Daca se considera ca restul lumii a fost depasit cu zeci de ani de Statele Unite, reevaluarea impactului pe care il au tehnologiile informationale mai dau o sansa sistemelor de inovatii din Europa sau Japonia.
O alta teorie priveste sectorul financiar, care a condus mai mult decat tehnologiile informationale la puternica dezvoltare economica americana. Increderea nemasurata in sistemul financiar a creat un sentiment de optimism care a determinat efervescenta pietelor bursiere, a creditelor, a sectorului imobiliar, a consumului si a deficitului exterior al SUA. Pe cand expertii americani nu aveau decat condescendenta pentru Japonia, care nu reusea sa-si regleze datoriile irecuperabile, acestea patrundeau si in Statele Unite. Este eronata ideea ca se poate incredinta totul pietelor financiare – ascensiunea lor, presupusa a asigura o alocare eficienta a capitalului, favorizeaza o lichiditate a actiunilor care stimuleaza speculatia si emergenta unor riscuri considerabile la tranzactii, considera in prezent observatorii.
Pe de alta parte, americanii sustineau ca institutiile lor reprezinta un model de urmat in ceea ce priveste buna administrare a companiilor. Statul american sufera si el de maladii asa-zise -asiatice-, precum coruptia sau capitalismul bazat pe relatiile stranse dintre marile grupuri si politicieni. Culmea ironiei este ca oamenii de afaceri implicati in scandaluri sunt cei care erau insarcinati sa vegheze asupra bunei functionari a bursei si a veridicitatii evidentelor contabile. Astfel, America a trebuit sa adopte legi care sa constranga firmele sa accepte un control public al contabilitatii lor, pentru a stopa cursa nebuneasca spre profit, la orice pret.
O lectie pentru Europa si Japonia
In consecinta, bazele prosperitatii din anii *90 se prabusesc una dupa alta. Pentru europeni si japonezi, lectia ar fi ca institutiile americane din deceniul trecut nu sunt modelul tocmai potrivit pentru a fi imitat.
In cursul anilor 2000, limitele acestui -model- se vor manifesta cu siguranta, deoarece recesiunea actuala scoate la lumina problemele structurale disimulate in anii *90. Desi incurajarea redresarii economice a SUA a fost motivul invocat pentru reorganizarea echipei de experti in economie a Casei Albe, persista pericolul ca Administratia Bush sa deturneze atentia de la -slabiciunile- economice si institutionale interne prin strategia sa geo-politica.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
