NATO – cel mai real dusman al Rusiei

Asistam, oare, la declansarea unui alt razboi rece? Ce altceva se poate deduce din varianta adaptata a doctrinei militare a Rusiei, ce indreptateste dreptul Moscovei de a aplica lovituri preventive impotriva altor state si confera rachetelor nucleare rolul de arme reale de lupta? Sub masca potentialului dusman anonim se subintelege America si Alianta Nord-Atlantica. In urma cu 10 ani, pe 4 octombrie 1993, la Moscova curgea sange: din ordinul presedintelui de atunci al statului, Boris Eltin, tancurile deschideau foc asupra sediului parlamentului, asa-numita Casa Alba, ce gazduieste, acum, guvernul Rusiei. Sub o ploaie de foc se incheia conflictul dintre locatarul de la Kremlin si Sovietul Suprem, aflat, la acea data, sub comanda national-comunistilor.

Intre haz de necaz si groaza – cam acesta a fost tonul comentariilor consacrate ieri de presa moscovita consfatuirii de la Ministerul Apararii, desfasurata sub patronatul presedintelui Vladimir Putin, si care a aprobat amendamente aduse doctrinei militare a statului. Consfatuire in cadrul careia, titularul portofoliului apararii, Serghei Ivanov, afirma ca autoritatile de la Moscova nu exclud posibilitatea aplicarii de lovituri preventive in diferite regiuni ale lumii, daca apare vreo amenintare la adresa securitatii Rusiei. Iar Putin amintea ca armata tarii dispune de un numar suficient de armament nuclear eficient. -Avem rachete pentru toata lumea-, titra, ieri, cotidianul -Vremia novostei-.

-Nu ne arde de glume-

Dupa asemenea luari de pozitie si de atitudine, remarca, la randul ei, -Nezavisimaia gazeta-, -te intrebi ce-au discutat, de fapt, George W. Bush si Vladimir Putin, la recentul lor summit de la Camp David. Si zau ca-ti piere orice zambet incercand un raspuns-. Oricum, constata ziarul -Kommersant-, -un lucru prinde certitudine, si anume ca nu ne arde de glume. Cu nimeni-. Intr-adevar, ce l-a determinat pe Putin sa iasa la rampa cu o asemenea bomba? Mai stia cineva despre planurile lui? Nu este vorba de elita politica interna, ci de partenerii europeni, vezi Franta si Germania, in special. In ultimul timp, Parisul, Berlinul si Moscova au afisat, cel putin aparent, o identitate de pareri in majoritatea problemelor de politica mondiala. Apropiere ce nu parea sa fi avut de suferit in urma intrevederii lui Putin cu Bush. Dar cand ridici NATO la-rangul- de inamic, fie el si virtual, inseamna ca transformi Franta si Germania in posibili dusmani. Ca pe vremea celuilalt razboi rece.

Cinci idei principale

Intrand in detalii, publicatia electronica -Gazeta.ru- semnala faptul ca -pe tot parcursul textului, America si NATO sunt percepute de institutiile ruse drept potentiali dusmani, alaturi de organizatiile teroriste internationale-. Tot -Gazeta.ru- era de parere ca, sub forma ei actuala, noua doctrina militara a Rusiei are un evident caracter -revolutionar-, documentul evidentiind cinci elemente esentiale:

1. Fara univoc, textul face numeroase referiri la experienta recentei agresiuni militare americane in Irak si Afganistan;

2. Pentru prima data, Rusia include in doctrina ei militara principiul aplicarii de lovituri preventive impotriva unui teritoriu strain. Cu alte cuvinte, explica sursa citata, Rusia si-a asigurat dreptul de a ataca prima, fara vreo aprobare din partea comunitatii internationale. -Dupa modelul american in Irak-, aprecia, malitios, -Gazeta.ru-;

3. In premiera, Ivanov a identificat si clasificat notiunea de -amenintare la adresa securitatii Rusiei-, inventand -amenintari inexistente pana acum-, potrivit publicatiei amintite;

4. De acum inainte, protejarea intereselor economice ale Rusiei este considerata a doua misiune ca importanta a fortelor armate. Acest rol se regaseste si in doctrina din 2000, dar subiectul este imprastiat pe intreg cuprinsul textului, fara o accentuare aparte;

5. Documentul precizeaza ca Rusia a avertizat Statele Unite, anuntandu-le ca urmareste modul in care evolueaza lucrurile pe marginea programului american de dezvoltare a armamentului nuclear tactic.

O imagine simbolica

Informandu-si cititorii despre felul in care era pavoazata incaperea unde a avut loc respectiva consfatuire, -Kommersant- scria ca pe -pe fundal, chiar in spatelele lui Putin si a lui Ivanov, se inalta o fotografie-gigant cu racheta balistica Topol. Cei care au avut sarcina de a amenaja spatiul s-au depasit pe sine-, ironiza cotidianul. Revenind cu picioarele pe pamant si incercand o analiza -la rece-, ziarul -Vedomosti- estima ca -indraznetele planuri ale ministrului apararii s-au putea dovedi prea mari pentru puterile economiei noastre nationale-. Si pentru ca veni vorba, Putin promitea ieri stabilitate economica si politica in Rusia, in pofida tensiunilor generate de apropiatele alegeri. Onorand cu prezenta sa lucrarile Forumului mondial economic (varianta moscovita a reuniunii de la Davos), liderul de la Kremlin enumera dintre prioritatile economiei nationale: asigurarea unei cresteri constante a PIB si promovarea reformei adminstrative. Incercam, spunea Putin, sa -ne debarasam de vechiul obicei al amestecului statului in economie. E greu, e ceva care a intrat deja in sangele functionarilor nostri, obisnuiti sa comande pretutindeni-.

Inapoi cu 10 ani

Pe acest fundal, tot presa electronica de la Moscova consemna schimbarea radicala de pozitie in abordarea evenimentelor de la 3 octombrie 1993. Daca pana nu de mult, cele mai multe ziare scriau despre -trupele de tancuri fidele presedintelui- care au atacat parlamentul -razvratit-, acum se scrie ceva de genul ca -daca nu ar fi fost presedintele ala nebun, in Rusia ar fi fost o adevarata democratie-. Privite din afara granitelor, evenimentele de atunci apar intr-o cu totul alta lumina. Prin actul sau curajos, estima, de exemplu, publicatia germana -Stern-, -noua conducere a Rusiei a reusit sa inabuse ultima tentativa de refacere a Uniunii Sovietice. Chiar daca a fost o victorie a tinerei democratii ruse, ea a fost amara: au platit cu viata peste 120 de oameni-.