In timp ce Consiliul de Securitate al ONU ramane marcat de profundele divergente asupra Irakului, NATO este decisa sa-si rezolve cel mai tarziu maine problemele interne, chiar daca aceasta implica scoaterea Frantei din cartile aliate.
O solutie pentru cea mai grava criza a Aliantei de la infiintarea sa, in urma cu aproape 54 de ani, ar putea-o reprezenta compromisul belgian, facut public la sfarsitul saptamanii trecute si care urma sa fie analizat ieri, in cadrul structurii militare integrate a organismului, din care Parisul s-a retras in 1996. Comitetul pentru planuri de aparare al Aliantei Nord-Atlantice este abilitat sa ia decizii de tipul ajutorului militar solicitat pentru Turcia, singura tara NATO care are granita comuna cu Irakul, refuzat acum o saptamana de Franta, Germania si Belgia, care au argumentat ca in acest fel opinia publica ar percepe ca se da unda verde declansarii unei interventii anglo-americane impotriva regimului de la Bagdad.
Cele trei state au subliniat insa de nenumarate ori ca nu vor lasa Turcia la cheremul unui atac irakian. In plus, cancelarul german Gerhard Schroder a facut public ca rachete Patriot sunt deja pe teritoriul turc, in timp ce avioane-radar AWACS sunt pregatite sa fie transportate in Turcia, deci nu se pune problema lipsei efective de sprijin militar pentru Ankara, ci doar a unei pozitii oficiale in acest sens.
O solutie eleganta
In aceeasi idee, Belgia a propus ca Cei 19 sa voteze pentru declansarea oficiala a operatiunilor de sprijinire militara a Turciei, dar cu trei conditii: ajutorul sa fie acordat numai in scopuri defensive, aceasta sa nu fie echivalent cu o declaratie de razboi a NATO impotriva Bagdadului si, in plus, aliatii euro-atlantici sa promita monitorizarea, de catre fiecare in parte, a evolutiilor din Consiliul de Securitate al ONU.
Un eventual acord stabilit intre cei 18 ministri ai apararii ar semnaliza sfarsitul controverselor euro-atlantice, in timp ce Franta va putea merge mai departe cu capul sus, nefiind obligata sa ia parte la compromisul belgian. Ar fi o solutie eleganta, care vine atat in ajutorul Statelor Unite, ce pot merge acum mai departe cu planurile de razboi, dar si al celor trei pacifiste inveterate – Germania, Belgia si Franta -, acuzate chiar de lordul George Robertson, secretar general NATO, de subminarea Aliantei.
O serie de semnale primite pe parcursul ultimelor zile de presa internationala vin in sprijinul scenariului belgian de rezolvare a crizei NATO. Potrivit autoritatilor de la Bruxelles, Franta, Germania si Belgia ar urma sa prezinte astazi o pozitie comuna in controversatul subiect ce a divizat NATO pe parcursul ultimei saptamani. Ieri, oficialii belgieni au discutat cu cei germani si francezi detaliile compromisului, pregatind un raspuns – se pare pozitiv – in preajma reuniunii de urgenta a UE, programata pentru astazi, la Atena.
Din nou la ONU
O data consumate momentele NATO si UE, de maine se revine in cel mai fierbinte for international la ora actuala: Natiunile Unite. Potrivit unor surse diplomatice occidentale, Consiliul de Securitate va fi -atacat- miercuri de o rezolutie anglo-americana, asteptata sa solicite autorizarea loviturilor militare antiirakiene.
O situatie cu atat mai incurcata, cu cat, dupa prezentarea vineri, de catre seful inspectorilor ONU, Hans Blix, a unui raport de dezarmare asupra Irakului, raporturile de forta au ramas neschimbate in consiliu, taberele pro si contra razboiului nefacand altceva decat sa-si ascuta si mai tare coltii.
Astfel, pentru SUA si Marea Britanie este clar ca Irakul a incalcat rezolutiile ONU si ca interventia militara ramane cea mai potrivita solutie in momentul de fata. Bush nu ii va mai permite lui Saddam sa isi bata joc de inca 17-18 rezolutii, a sugerat seful Pentagonului, Donald Rumsfeld, aluzie la existenta a 17 rezolutii ONU pe problema irakiana in numai 12 ani.
In cealalta parte a baricadei, Franta, China, Rusia, Germania si Siria au pledat pentru prelungirea inspectiilor, insistand ca, dupa cum au declarat si Hans Blix si seful Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, Mohamed ElBaradei, nu se poate dovedi ca Irakul desfasoara programe de fabricare a armelor de distrugere in masa. O pozitie asemanatoare au adoptat-o si Mexic, Chile si Pakistan, catalogate totusi ca neutre. Sub steagul comun SUA-Marea Britanie s-au mai inregimentat, dupa cum era de asteptat, Spania si Bulgaria, in timp ce restul membrilor Consiliului de Securitate au preferat sa fie trecuti pe coloana de abtineri.
Tragand linia, scorul in batalia diplomatica pentru Irak era, vineri, de 5-4 pentru pacifisti, in timp ce, in randul membrilor permanenti, balanta se inclina in aceeasi directie: 3-2 pentru Franta, Rusia, China, in defavoarea Statelor Unite si a Regatului Unit.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
