Primele misiuni NATO in afara Europei – preluarea, la vara, a conducerii trupelor internationale de stabilizare din Afganistan si implicarea indirecta in reconstructia Irakului prin sprijinul acordat Poloniei -, asamblarea unei forte de reactie rapida, dar si cooperarea cu viitorii membri si parteneri, dintre acestia din urma evidentiindu-se net UE, Rusia si Ucraina, sunt cei trei piloni ai dialogului transatlantic semestrial de doua zile, de la Madrid, menit sa vindece ranile razboiului antiirakian si sa redefineasca rolul Aliantei, conform promisiunilor facute la summitul de la Praga, in toamna anului trecut.
Calitatea de viitor membru NATO a permis si Romaniei sa exerseze un nou nivel al dialogului cu cei 19 Aliati, prin participarea, ieri si astazi, la reuniunile ministeriale ale Consiliului Nord-Atlantic si Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic.
Decisi sa gaseasca o noua identitate organizatiei create initial drept principal punct de rezistenta impotriva amenintarii sovietice, ministrii de externe din cele 19 state membre aveau in program discutii asupra transformarii NATO intr-un organism global de securitate, antitero, cu potentialul unei functionari impecabile, care sa excluda crize de anvergura de genul celei din februarie. Anterior debutului campaniei militare impotriva regimului de la Bagdad, Germania, Franta si Belgia au blocat temporar acordarea de asistenta militara Turciei, tara sensibila la cele mai mici variatii inregistrate pe teritoriul irakian.
Intr-un precar echilibru intre caracterizari de tipul -o organizatie adaptata, cu o noua misiune- sau -un organism birocratic si depasit-, Alianta Nord-Atlantica este considerata de multe voci critice drept viitorul instrument al politicii de forta americane in lume. Un argument in acest sens ar fi chiar infiintarea, in octombrie, a unei forte de reactie rapida de 5.000-6.000 de militari, care sa ajunga in cativa ani la un efectiv de 15.000-25.000. Considerat un punct-cheie pe agenda unei Aliante transformate, noua celula NATO va contribui la tranzitia de la o organizatie defensiva la una de prevenire a crizelor globale, in care noi membri de tipul fostelor state comuniste din Europa isi vor gasi locul in special prin contributii militare de genul -nisa- – politie militara, forte de decontaminare chimica, biologica sau nucleara, vanatori de munte. Subiect controversat, crearea trupelor de interventie aliate a atras suspiciuni europene, unii lideri de pe batranul continent exprimandu-si ingrijorarea ca va marginaliza Forta de Reactie Rapida din cadrul UE.
Comandantul fortelor aliate in Europa, generalul James Jones, s-a pronuntat insa impotriva acestor temeri, argumentand ca forta de interventie va fi folosita si pentru administrarea crizelor de pe continent, cu atat mai mult cu cat va fi constituita initial din elemente europene. Existenta acestor trupe va demonstra totodata dorinta europenilor de a aloca mai multe resurse financiare apararii, diferenta fata de Statele Unite, in cadrul NATO, fiind una de proportii. De altfel, in cadrul reuniunii de la Madrid urma a fi discutata si implementarea unui important acord NATO – UE, semnat in decembrie, care a pus bazele preluarii de catre europeni a operatiunilor aliate de mentinere a pacii in Macedonia. De pe agenda Celor 19 nu lipseste nici negocierea – neoficiala – a unui viitor secretar general (european prin traditie), ulterior retragerii lui George Robertson, la sfarsitul anului. Favoriti sunt reprezentanti ai Portugaliei si Norvegiei, dar nu este exclusa nici varianta unui lider din noua Europa.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
