Omul care acum 40 de ani a pășit pentru prima oară pe Lună, Neil Armstrong, și-ar dori să nu mai fie în centrul atenției. Nu mai dă autografe și nici interviuri și se ține departe de studiourile de televiziune. Nu îi place să fie definit de misiunea Apollo.
Întrebat despre călătoria sa pe Lună, Neil Armstrong refuză să răspundă sau schimbă subiectul. Primește în jur de zece solicitări pentru a da un interviu pe Lună și le refuză pe toate. La un moment dat, i-a spus chiar unui reporter: „Cåt timp trebuie să treacă pentru ca eu să nu mai fiu cunoscut drept astronaut?“, relatează „Washington Post“. Soția lui, Carol, explică: „Totul a mai fost spus odată“.
Cei care îl cunosc pe Armstrong spun că el nu s-a schimbat după ce a fost pe Lună: îl caracterizează aceeași modestie, același pragmatism și timiditate. Întrebat despre călătoria istorică pe care a făcut-o, Armstrong vorbește numai despre cele 400.000 de persoane care au participat la construirea și întreținerea vehiculelor și care l-au ajutat pe el și pe Buzz Aldrin să pășească pe Lună.
Armostrong pare să fie opusul fostului său coleg, Buzz Aldrin, care este vorbăreț și deschis către nou: el și-a împrumutat vocea serialului „The Simpsons“ într-un episod, a apărut într-un videoclip cu Soop Dogg și Quincy Jones, dar și într-o reclamă la Luis Vuitton.
Mai mult, atunci cånd a fost acuzat că a mințit în legătură cu aventura de pe Lună, Aldrin l-a pocnit pe interlocutor.
Diferențele de caracter dintre cei doi au decis, într-un final, cine va fi primul om care pășește pe Lună: Armstrong era cel calm, rațional, modest și capabil să facă față cu bine oricărei situații. Cånd Armstrong a fost ales, de către administratorii programului Apollo, să fie comandant în misiunea Apollo 11, Aldrin a fost extrem de supărat. A avut o depresie și a căzut, o perioadă, în patima băuturii.
După ce și-a finalizat misiunea, Armstrong a acceptat un post la NASA, însă cererile constante de a face fotografii și de a participa la întålniri l-au făcut să renunțe după doar doi ani. A fost profesor de inginerie la Universitatea din Cincinnati în anii ‘70 și spune că și-ar dori să nu mai fie cunoscut pentru cei cåțiva pași făcuți pe Lună, ci pentru munca sa de zi cu zi.
„Cu toții ne-am dori să fim cunoscuți nu pentru artificiile dintr-o singură zi, ci pentru registrul de zi cu zi“, spune Armstrong.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
