Intr-un articol publicat duminica, prestigiosul cotidian american -New York Times- revine asupra temerilor internationale cu privire la pericolul disparitiei NATO de pe harta marilor organizatii ale lumii, identificand doua mari probleme ale Aliantei: puternica discrepanta intre industria de aparare americana si cea europeana si noua politica a Administratiei Bush, care pune accentul pe sistemul de aliante creat dupa 11 septembrie in campania antitero, in detrimentul coeziunii euro-atlantice. Concluzia autorului, Thomas L. Friedman, este ca Alianta a ajuns intr-un punct de rascruce, europenilor revenindu-le in principal misiunea de a-i arata drumul cel bun (respectiv cresterea cheltuielilor pentru aparare la un nivel comparabil cu cel american) si de a rezolva astfel marea problema care tine pe jar cartierul general de la Bruxelles.
-Trecand prin Bruxelles in drumul meu de intoarcere din Kabul, i-am gasit pe oficialii de la cartierul general al NATO preocupati de o mare problema: si anume faptul ca Statele Unite sunt atat de avansate din punct de vedere tehnologic, comparativ cu oricare dintre aliatii nord-atlantici, incat nu mai au nevoie de acestia intr-un razboi la distanta, asa cum au demonstrat in Afganistan-, apreciaza jurnalistul american. -In acest razboi, americanii au actionat in principiu singuri, exceptie facand unele contributii mici, dar importante, din partea Marii Britanii, a Canadei si Australiei. Adaugand la aceasta impulsurile unilateraliste ale echipei Bush – care, instinctiv, nu vrea sa lupte alaturi de aliati, care ar putea impiedica ulterior manevrele americane -, nu este greu de inteles de ce tot mai multe voci de la Bruxelles se intreaba daca statele NATO vor mai fi vreodata capabile sa lupte impreuna-, adauga acesta.
Reiterand declaratia unui expert francez in relatii internationale, potrivit caruia -in anii *60, Franta gaullista ameninta coeziunea Aliantei, iar acum America lui Rumsfeld face acest lucru-, ziaristul de la -New York Times- insista asupra ideii aparitiei -unui apartheid militar in cadrul NATO: America este seful care decide meniul si pregateste cele mai gustoase bucate, in timp ce restul aliatilor se ocupa de curatarea resturilor-, lucru care, in opinia lui Friedman, nu va mai dura mult.
-Dupa cum au aratat cazurile Kosovo si Afganistan, pentru a lupta intr-un razboi modern este nevoie de patru lucruri: multe aparate aeriene de dimensiuni mari pentru transportarea trupelor; bombe si rachete de o mare precizie, care sa scurteze razboiul si sa reduca pierderile civile; trupe speciale numeroase care sa poata opera pe timpul noptii cu ajutorul echipamentelor moderne; si mijloace de comunicare securizate care sa usureze actiunile conjugate ale trupelor aeriene si a celor de uscat, fara ca inamicii sa fie la curent. Nici o alta tara NATO, in afara de SUA, nu dispune de toate acestea. Marea Britanie sta cel mai bine din acest punct de vedere. Germania, Franta, Italia stau destul de prost, iar ceilalti nici nu pot fi luati in seama-, argumenteaza jurnalistul american. -In parte, explica el, acest lucru este cauzat de faptul ca industriile europene de aparare nu sunt la fel de sofisticate ca cea americana. O alta cauza este insa faptul ca europenii nu se simt amenintati, ca aliatii lor de peste Ocean, de acea axa a raului (Iran, Irak, Coreea de Nord) identificata de presedintele Bush. Drept urmare, Europa nu este interesata sa investeasca prea mult in aparare. Noul buget al apararii americane este echivalent cu bugetele conjugate a urmatoarelor 15 puteri ale lumii.-
Concluzia: -Daca europenii vor cu adevarat sa fie in prima linie a operatiunilor militare, atunci ar face bine sa investeasca in avioane si echipamente care sa se poata compara cu cele americane. Altfel, nu vor avea nici un fel de credibilitate cand se vor plange de actiunile unilaterale ale SUA. In acelasi timp, echipa Bush ar trebui sa-si mai stapaneasca instinctele unilaterale, in ceea ce priveste atat NATO, cat si Kyoto, pentru a transmite mesajul ca nu intentioneaza sa zboare si sa lupte peste tot de una singura-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
