Noi proteste la Kiev: 70.000 de ucraineni au cerut din nou demisia lui Ianukovici

Valul de proteste a continuat ieri la Kiev, acolo unde peste 70.000 de ucraineni au cerut din nou demisia președintelui Viktor Ianukovici. Militantul torturat Dmitro Bulatov, care în prezent primește îngrijiri în Lituania, s-a adresat direct prin telefon mulțimii, vocea sa auzindu-se la difuzoarele din Maidan. "Nu intenționăm să ne predăm. Vom merge mai departe", a declarat el, precizând că vorbește dintr-un spital. Manifestanții au răspuns cu aplauze. Numărul lor este comparabil cu cel observat în timpul unor manifestații similare, organizate în urmă cu o săptămână, dar mai mic decât cel al marilor manifestații din noiembrie, decembrie și ianuarie. Alți doi opozanți, între care jurnalista Tetiana Ciornovol, victima unei agresiuni, au luat, de asemenea, cuvântul la începutul acestei manifestații ukrainienne. Centrul Kievului a fost ocupat de mai mulți contestatari de 80 de zile și este înconjurat de baricade. Igor Luțenko, răpit și bătut în același timp cu un alt opozant găsit mort, a declarat că "toate răpirile și torturile nu au dat rezultate, Ciornovol, eu și Bulatov nu ne vom preda", a declarat el. Liderii celor trei partide de opoziție principale, Vitali Kliciko, Arseni Iațeniuk și Oleg Tiagnibok, ar urma să ia cuvântul în cursul acestei reuniuni.

Opțiuni pentru ieșirea din criză

Președintele Viktor Ianukovici, ai cărui contestatari din Piața Independenței îi cer plecarea de la putere, are, teoretic, mai multe opțiuni, dar în același timp este prins în lanț între mai multe forțe puternice. Presiunea cea mai clară este cea a Rusiei, către care s-a întors la sfârșitul lui noiembrie, renunțând brusc la semnarea unui acord de asociere cu UE, pe care l-a promovat timp de trei ani. În urma acestei schimbări de poziție, Moscova i-a oferit un ajutor financiar de 15 miliarde de dolari credit și o scădere cu o treime a prețului la gazele naturale livrate. Dar acceptând acest lucru, Ianukovici a pus în mâinile Kremlinului dacă nu o telecomandă, cel puțin un fir solid de care Putin poate trage în orice moment, făcând ca plățile următoare către Kiev să depindă de situația politică din Ucraina. De aceea, atât opoziția, cât și partenerii occidentali ai Ucrainei așteptau cu nerăbdare să cunoască rezultatele întâlnirii dintre cei doi oameni politici. Aceasta a avut loc vineri seara la Soci, cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă, dar nimic nu a transpărut din ceea ce au discutat sau decis cei doi. Atât Rusia, cât și UE și Statele Unite așteaptă ca Ianukovici să numească un nou premier pentru a-l înlocui pe Mikola Azarov, ce a demisionat la 28 ianaurie. Pare puțin probabil ca acesta să poată găsi un candidat care să fie acceptabil atât pentru Kremlin – care vrea ca angajamentele Kievului în fața sa să fie respectate – cât și pentru Occident, care pledează pentru un Guvern de tehnocrați, de unitate națională, în care opoziția proeuropeană să aibă o influență reală. Dacă occidentalii – dintre care unii se declară favorabili unor sancțiuni țintite împotriva lui Ianukovici sau a apropiaților săi – invocă un ajutor "substanțial" pe care l-ar putea oferi Kievului, americanii citează în același timp colaborarea cu Fondul Monetar Internațional, ale cărui cerințe stricte sunt dificil de acceptat pentru Ucraina. La rândul său, opoziția, care s-a radicalizat pe măsură ce criza s-a prelungit, cere acum în primul rând o reformă constituțională pentru a reveni instantaneu la Legea fundamentală din 2004, altfel spus pentru reducerea atribuțiilor prezidențiale în favoarea Parlamentului și Guvernului. De partea puterii, orice operațiune a forțelor de securitate împotriva opoziției pare improbabilă în zilele care urmează. Ianukovici se declară deschis compromisului și dialogului, inclusiv unei reforme constituționale, dar propune elaborarea unui nou text, ceea ce ar dura mai multe luni.

Dragoș Stănculescu?óÔé¼?¿