Noiembrie, ultimul bal euro

Franta a castigat inca o luna pana cand ar putea fi, cel putin teoretic, supusa sanctiunilor financiare din partea Comisiei Europene, din cauza neincadrarii in limita maxima de 3% a deficitului bugetar, conform normelor europene care guverneaza moneda unica. Pana in 25 noiembrie, Guvernul Raffarin trebuie sa prezinte solutii clare pentru ca situatia inregistrata in acest an sa nu se repete si in 2004, dupa cum a reiesit in urma summitului ministrilor de finante ai celor 12 tari UE din zona euro. Anterior, Franta a primit promisiunea ca va fi pasuita timp de un an de la aplicarea de sanctiuni, dar numai cu conditia sa prezinte masuri dure de reducere a chetuielilor bugetare, insa guvernul de dreapta de la Paris a refuzat sa dea curs recomandarilor, argumentand ca politica fiscala foarte stricta pe care o presupune pactul de stabilitate euro franeaza cresterea economica. Ca urmare, presiunile asupra guvernului francez s-au amplificat, ele fiind orchestrate de grupul tarilor care s-au incadrat in prevederile pactului. In incercarea de a calma spiritele, ministrul francez de finante, Francis Mer, a promis, dupa intalnirea de luni seara, masuri concrete care sa duca la reducerea deficitului bugetar, insa scepticii se intreaba daca nu cumva este o incercare de a trage de timp, dat fiind ca la reuniunea de luni Parisul nu a prezentat nimic palpabil. Ar urma ca masurile promise sa fie avansate la urmatoarea intalnire a ministrilor de finante din tarile euro. Se spune totusi ca masurile vor fi unele de compromis, Franta nefiind dispusa sa respecte ad literam prevederile pactului. Asa se face ca sperantele, ce-i drept, disimulate ale Parisului de a relaxa pactul par, deocamdata, fara suport. Potrivit ministrului danez de finante, prevederile lui nu vor fi modificate, ceea ce face situatia finantistilor si politicienilor francezi cu atat mai complicata cu cat se pare ca nu exista intentia clara de a-l respecta nici in viitor. Aceasta cu atat mai mult cu cat ministrul olandez de finante a amenintat ca va chema in justitie insasi Comisia Europeana daca nu ia masuri impotriva Frantei. Radicalismul olandez este impartasit si de Finlanda, si de Austria, care a avertizat ca nu este deschisa la nici un fel de compromis, iar Banca Centrala Europeana pledeaza si ea pentru mentinerea si respectarea actualelor reguli. Dincolo de aparente insa, dezbaterea pare ca va fi axata, pe termen mediu, pe modificarea acestor reguli, ideea fiind imbratisata si de Germania, intr-o situatie nu mult diferita de cea a Frantei, dar si de presedintia italiana a UE, care impinge spre dezbatere, inainte de finalul mandatului semestrial, planul de relansare a economiei continentale, practic imposibil de pus in practica fara renuntarea temporara la actualele norme fiscale.