Bătălia dintre proiectele care concurează în domeniul tranzitului de gaze naturale prin Balcani în ţările Europei occidentale intră în fază decisivă. În 2007, urma să înceapă construcţia gazoductului Nabucco, din Turcia pană în Austria, via Bulgaria, Romania şi Ungaria. Există însă un proiect alternativ, care poartă semnătura Gazpromului şi care propune cam acelaşi traseu, doar că locul Romaniei este luat de Serbia. Avantajul acestei variante de diversificare a surselor de aprovizionare cu hidrocarburi a UE fiind existenţa garanţiilor de livrare, conducta constituindu-se ca o ramificaţie a magistralei Blue stream. Nabucco întampină însă dificultăţi din acest punct de vedere. Pentru că nu se găsesc gaze naturale care să umple conducta. Iniţial, s-a mers pe versiunea iraniană. S-a renunţat: cu suspectul lui program nuclear şi conflictul lui cu Occidentul, Teheranul nu inspiră încredere. Să mergem în Azerbaidjan, au strigat mai marii proiectului! În principiu, a venit răspunsul, partea azereră ar putea adera la proiect, dar numai în 2012, cand producţia la zăcămantul Şah-Deniz va ajunge la capacitatea proiectată – 16 miliarde de metri cubi pe ani. Asta înseamnă amanarea cu cel puţin un an a dării în exploatare a Nabucco. Mai trebuie amintit că din respectiva cantitate, 6 miliarde de metri cubi de gaze au fost deja vandute Turciei, circa 800 de milioane au fost promise Georgiei, iar o parte din cele 9 miliarde rămase este oprită pentru necesarul intern al Azerbaidjanului. Concluzie: nu ajunge. Ce-ar mai fi? Kazahstan şi Turkmenia. Două foste republici sovietice unde Gazprom deţine, deocamdată, poziţii foarte ferme.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
