-Ne confruntăm cu o lume schizofrenică-, scrie Klaus Schwab (foto), fondatorul Forumului economic mondial de la Davos. -O lume care devine tot mai complicată, mai greu de înţeles-, spune el citat de cotidianul -Le Monde-. O lume unde răul se împleteşte cu binele, bogăţia cu sărăcia, creşterea cu prăbuşirea, supremaţia cu inegalitatea, unde nu există politici care să nu fie constestate, unde nu este dezvoltare, care nu are drum de întoarcere.
Continuand oarecum subiectul, -Financial Times- (FT) estima, pe de altă parte, că istoria anului 2006 a fost povestea reducerii rolului de lider al SUA şi a redistribuirii influenţei mondiale. Istoria anului 2007 va fi mai degrabă istoria unei ordini geopolitice lipsită de principii organizatorice. La începutul mileniului trei, nota publicaţia britanică, totul părea foarte simplu. Lumea bipolară din perioada războiului rece a fost înlocuită cu hegemonia binevoitoare a SUA. Nicio naţiune din lume nu a deţinut în istoria ei o asemenea superioritate în economie şi forţă militară.
Undă de îndoială
Totul s-a schimbat însă. În mare măsură, SUA rămane cea mai măreaţă putere a lumii. Dar capacitatea Washingtonului de a determina ordinea mondială s-a redus considerabil, constata FT. Irak a pus la încercare forţa militară şi voinţa politică a Americii. China şi India au aruncat o undă de îndoială asupra hegemoniei ei economice, dar şi asupra capacităţii Casei Albe de a-şi mobiliza prietenii. În plus, sprijinul americanilor nu mai are darul de a asigura politicienilor din Europa şi America Latină victoria în alegeri.
Contur spălăcit
În acest timp, Occidentul şi-a pierdut unitatea, adăuga -Financial Times-. La suprafaţă, relaţiile transatlantice par în regulă, o stare de lucruri la care a contribuit venirea la putere în Germania a cancelarului Angela Merkel. Dar bazele structurale ale vechii alianţe, atat teoretice cat şi practice, au fost serios deteriorate. Dacă perioada lumii americane unipolare a trecut deja, conturul şi trăsăturile unui sistem multipolar răman spălăcite. Noile puteri care se ridică la Răsărit şi la Sud aşteaptă cu nerăbdare prefacerile din noul sistem mondial de instituţii – Naţiunile Unite, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, G8. Un sistem care este determinat, în general, de echilbrul de forţe constituit în 1945.
Dezorganizare nedorită
Dar în privinţa noii arhitecturi, nu există consens. Reforma ONU bate pasul pe loc. China, India şi Rusia îşi arată muşchii lor geopolitici. Deşi pretind la statutul de -mari puteri-, noile state nu se înghesuie să-şi asume responsabilităţile impuse de acest statut. Cei care privesc Europa cu speranţa că va avea curajul să preia rolul de lider, riscă să rămană cu o puternică dezamăgire. Sunt unele focare pozitive. Economiile în plină ascensiune şi noii lideri politici pot reface încrederea şubrezită faţă de acest continent. Actualul preşedinte al UE şi G8, Angela Merkel, s-a dovedit un lider considerabil mai eficient peste hotare, decat acasă la ea. Franţa va scăpa, după cum scrie FT, din îmbrăţişarea lui Jacques Chirac, iar în Downing Street pare că se va instala Gordon Brown. Dar este greu de crezut că aceste schimbări vor aduce cu sine rolul de lider al Europei. UE numără acum 27 de membri şi se preocupă de stabilitatea pe întreg continentul. Candva, acest lucru ar fi fost privit ca o mare realizare. Dar sunt tot mai multe voci, în special în ţările Europei occidentale, unde unitatea este percepută ca o dezorganizare nedorită.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
