Care este riscul? Ca nava europeana sa se scufunde. Pentru ca situatia este exploziva. In aceasta atmosfera urma sa se desfasoare, in cursul serii de ieri, reuniunea extraordinara a Consiliului European pe tema irakiana. Un summit de la care se astepta o pozitie comuna sau macar un semn al posibilei reconcilieri intre marile puteri europene. Bruxellesul este cunoscut pentru capacitatea sa de a redacta documente conciliante, dar vagi, fara o adevarata putere politica, atunci cand pozitiile divergente din cadrul Uniunii nu pot fi cu nici un chip conciliate. In acest caz insa, este important ca declaratia comuna sa aiba greutate si compromisul la care se va ajunge sa reprezinta o solutie de durata. Pentru ca, daca Europa nu va fi capabila sa rezolve problema irakiana, ambitiile sale de a redacta o Constitutie, de a gestiona o Europa extinsa si de a avea o voce unica in politica externa vor parea doar vorbe desarte.
La summitul de la Bruxelles se vor confrunta deschis mai multe fronturi. Pe de o parte, Marea Britanie, care a trimis deja in Golful Persic o treime din fortele sale armate. De partea cealalta, sunt Franta, Germania si Belgia, care doresc o prelungire a inspectiilor ONU, astfel incat dezarmarea Irakului sa aiba loc, dar pe cale pasnica. Mai sunt celelalte state semnatare ale -scrisorii celor opt- de solidaritate cu Statele Unite. Dar si intre acestea, pozitiile sunt nuantate. Italia, spre exemplu, sustine ca trebuie luptat pentru pace pana la ultima resursa. In timp ce Spania a comunicat premierului grec, Costas Simitis, ca doreste ca Cei 15 sa impuna, in declaratia lor comuna, o data-limita pana la care Saddam Hussein sa respecte in totalitate prevederile Rezolutiei 1441 a Consiliului de Securitate. Vor fi prezente apoi la Bruxelles si statele traditional neutre, mai apropiate de linia franco-germana, cum sunt Austria, Suedia si Finlanda.
Cei 15 sefi de stat si de guvern convocati de presedintia greaca la Bruxelles pentru acest summit extraordinar cunosc bine riscurile unei dispute continue, astfel ca, inca de saptamana trecuta, au aparut primele semne ale unei posibile reconcilieri. -Nu este sarcina Uniunii Europene sa prezinte un plan global pentru solutionarea crizei irakiene. Aceasta este responsabilitatea ONU, unica institutie care poate lua decizii. Uniunea Europeana poate sa exprime doar opinii-, sublinia, duminica, premierul grec, Costas Simitis. O declaratie importanta, posibil cheia compromisului la care ar putea ajunge Cei 15. Uniunea Europeana ar putea astfel lasa pe seama ONU o optiune tip razboi sau pace. Ar accentua rolul acestei institutii in crizele internationale, ar sublinia unitatea Europei si ar concilia polii opusi din cadrul Uniunii, pentru ca acestia ar avea sanse egale de a-si impune pozitia in cadrul Consiliului de Securitate – Marea Britanie si Franta, amandoua cu drepturi de veto in cadrul ONU, si aliatii lor, Spania si, respectiv, Germania, cu putere de vot ca membri nepermanenti ai Consiliului de Securitate.
In aceste conditii, este foarte probabil ca documentul asupra caruia se va conveni la Bruxelles sa se inspire din declaratia comuna europeana adoptata la 27 ianuarie. Aceasta afirma ca Saddam Hussein trebuie sa ofere dovezile dezarmarii sale, in caz contrar va suporta -consecintele grave- de care vorbeste Rezolutia 1441. De asemenea, subliniaza ca inspectorii trebuie sa se bucure de incredere si ca ONU trebuie sa aiba ultimul cuvant in aceasta criza.
Aceasta ar putea fi solutia de compromis ce le va fi comunicata in aceasta dimineata reprezentantilor statelor candidate, printre care si Romania. Acestea au fost convocate la Bruxelles doar pentru a le fi adusa la cunostinta decizia Celor 15.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
