Pe frontul israeliano-libanez, razboiul si-a vazut nestingherit de evolutia lui, sfidand orice tentative de a calma oarecum, fie si pentru scurt timp, tensiunea din zona. Nici Liga Araba, nici Consiliul de Securitate al ONU, nici liderii G8, reuniti ieri la Sankt-Petersburg, nu au reusit sa-si faca auzite indemnurile la ratiune. Armata israeliana si-a intensificat la maximum ofensiva impotriva Libanului, fortele miscarii siite libaneze Hezbollah au aruncat tot mai multe bombe asupra Israelului. Siria a avertizat ca nu va ramane indiferenta daca va fi atacata, iar presedintele iranian i-a comparat pe israelieni cu Hitler.
Cu alte cuvinte, sunt intrunite toate elementele necesare unui conflict de durata, de lunga durata, cu momente de acalmie si escaladari ale violentei. Si cu un impact deosebit de negativ asupra conjuncturii internationale. Cu precadere in plan economic. Sfarsitul de saptamana a ridicat pretul petrolului la peste 78 de dolari barilul. Astazi, titeiul ar putea sa urce si mai mult, la redeschiderea burselor. Piata energetica a devenit foarte sensibila la instabilitatile de situatie din zonele furnizoare de hidrocarburi, cum este perimetrul Orientului Mijlociu. Sa nu uitam ca Iranul, acuzat ca s-ar afla in spatele intregii acestei nebunii, este membru OPEC si unul dintre importantii detinatori si producatori de petrol si de gaze naturale din lume. Si un principal furnizor de resurse energetice pentru India si China, a caror cerere la carburanti face, practic, jocurile pe piata de resort.
Nimic nu sta in cale
De pe front, stirile sunt contradictorii, creand confuzie. Ceva firesc pentru astfel de situatii. Astfel, s-a anuntat ca Israel ar fi dat un ultimatum gruparii Hezbollah, careia i-a cerut eliberarea imediata a celor doi militari Tsahal rapiti zilele trecute, gest care a servit ca pretex acestei campanii de forta. Concomitent, practic, agentiile internationale au scris despre o oferta de armistitiu lansata de autoritatile de la Beirut. Anterior se zvonise ca liderul Hezbollah, seicul Nasrallah, ar fi fost ranit. Informatii lasate fara confirmari din alte surse, dar reluate mereu si mereu de mijloacele de informare in masa. Pe acest fundal, Ministerul libanez al Sanatatii a dat publicitatii bilantul bombardamentelor israeliene: 113 morti si aproape 300 de raniti. Cele 14 rachete lansate, in cursul diminetii, de Hezbollah asupra orasului Haifa, al treilea ca marime din Israel, au ucis noua oameni si au ranit zeci. A fost lovit portul local, inchis traficului, de altfel, si gara. In context, s-a anuntat ca printre tintele vizate de libanezi s-ar afla Tel-Aviv, unde masurile de securitate au fost imediat intarite. In timp ce premierul israelian, Ehud Olmert, a repetat ca -nimic nu va impiedica Israelul- sa isi indeplineasca obiectivele legate de reinstaurarea calmului la granita de nord a tarii. Dupa cele mai fidele reguli ale razboiului declaratiilor, Beirut a acuzat Israelul ca -foloseste arme interzise- impotriva populatiei civile.
Razboi mediatic
In acest schimb de replici a intervenit Siria si Iran, o veste foarte proasta, de altfel, pentru comunitatea internationala. Printre altele, dupa ce in ajun respinsese ferm oferta -Celor sase- (SUA, Franta, China, Marea Britanie, Rusia si Germania) de iesire din criza nucleara, ieri, cand nu departe de Sankt-Petersburg, la Strelna, in palatul tarului Petru cel Mare, liderii G8 se uneau intr-o pozitie de condamnare a atitudinii regimului islamist, Teheranul a revenit la ganduri mai pasnice. Ceea ce nu diminueaza gravitatea ultimelor afirmatii ale presedintelui Mahmoud Ahmadinejad, potrivit caruia -daca sustinatorii regimului israelian nu-si revizuiesc atitudinea fata de Iran, va urma o explozie care nu se va limita la o singura regiune-. La randul lui, ministrul sirian al informatiilor, Mohsen Bilyal, a afirmat ca tara lui -va da o replica dura oricarei provocari israeliene-. Este adevarat ca reactia Damascului venise urmare a unei informatii eronate despre un atac lansat de Tsahal impotriva unei pozitii siriene si despre un ultimatum pe care Israelul l-ar fi dat Siriei. Unde poate duce razboiul mediatic!
Celula de criza
Pe acest fundal, reuniti la Sankt-Petersburg pentru un summit care se dorea pasnic si fara surprize, dar transformat, in virtutea contextului mondial, intr-o celula de criza in privinta Orientului Mijlociu, liderii G8 au afisat o oarecare apropiere de pozitii, gratie cu precadere unei mici concesii din partea presedintelui George W. Bush, care a cerut Israelului sa dea dovada de retinere. Nimic nu a -transpirat- dupa primele discutii de la primele ore ale diminetii, convorbiri prelungite peste ora stabilita. Totusi, principalii participanti la reuniune avusesera timp sa-si exprime punctul de vedere inainte de a se inchide in spatele usilor aurite. Astfel, Bush a reafirmat dreptul Israelului de a se apara si a atras atentia Siriei si Iranului. Premierul britanic, Tony Blair, l-a sustinut pe liderul american, in timp ce presedintele francez, Jacques Chirac, a cerut, la unison cu gazda intalnirii, Vladimir Putin, incetarea imediata a atacurilor si de o parte, si de alta, cu revenirea la masa de negocieri. Cuvinte care trebuiau rostite. Chiar daca, pe teren, ele sunt lipsite de efect. Dar este obligatia mai-marilor lumii sa -ia atitudine-. Posibil, au fost luate unele hotarari. Desi interesele marilor puteri sunt prea diferite in Orientul Mijlociu pentru identificarea unei pozitii comune.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
