Decizia preşedintelui George W. Bush de suplimentare a trupelor americane în Irak implică importante riscuri, inclusiv o creştere pe termen scurt a numărului de victime, în condiţiile în care succesul misiunii depinde de numeroşi factori care scapă controlului SUA, comentează analiştii. Oricum, înainte de a prezenta noua strategie a administraţiei sale pentru Irak, liderul de la Casa Albă s-a consultat cu omologul său polonez, Lech Kaczynski, iar presa de peste Ocean scria, printre altele, că planul lui Bush reprezintă o miză importantă în campania electorală de anul viitor.
După suplimentarea cu 21.500 de militari a efectivelor americane din Irak, prezenţa armată a SUA în această ţară va depăşi 153.000 de oameni. O cifră impresionantă dar care, în unele cazuri, nu înseamnă nimic: să nu uităm, subliniau agenţiile de presă, că SUA a avut pe teren şi mai mulţi soldaţi, fără a reuşi să oprească spirala violenţelor. Amănunt care pune la îndoială reuşita noii tentative a administraţiei Bush de a stabiliza Irakul. -Planul este riscant şi de natură să provoace noi pierderi printre americanii dislocaţi în teatrul de operaţiuni-, scria de altfel -Washington Post- în articolul de fond. În opinia ziarului, -înainte de toate, proiectul va declanşa o fază mult mai periculoasă a războiului din Irak, prefigurand luni de lupte pe străzile din Bagdad-. Preşedintele, estima la randul lui -New York Times-, -a pariat că membrii Congresului nu vor avea curajul să îi blocheze resursele necesare războiului-.
Un război diferit
În timp ce -Los Angeles Times- estima că, din păcate, planul a fost anunţat -prea tarziu. Este puţin probabil ca suplimentarea forţelor armate să fie o măsură suficientă pentru a rezolva situaţia-. Aceeaşi publicaţie apreciază, în altă ordine de idei, că noua strategie americană prevede crearea unor -comunităţi demarcate- în capitala ţării, Bagdad, prin izolarea unor zone distincte şi anihilarea forţată a insurgenţei. Scenariu folosit, de altfel, şi în alte războaie, unde a dat unele rezultate, destul de relative totuşi. Dar, după cum atrăgea atenţia John Pike, directorul site-ului de informaţii militare globalsecurity.org, -războiul din Irak este un război diferit-.
Factor electoral
Un lucru rămane însă cert. Şi anume că decizia preşedintelui Bush de a spori prezenţa militară în Irak va cantări greu în campania electorală dinaintea alegerilor prezidenţiale din 2008. Săptămanile de consultări care au precedat discursul prezidenţial de miercuri seară au obligat principalele personalităţi implicate în cursa electorală să adopte o poziţie pe care vor trebui să şi-o asume în faţa alegătorilor după ce rezultatul noului plan va fi cunoscut. John McCain, unul din favoriţii taberei republicane a făcut, poate, alegerea cea mai dificilă, susţinand punctul de vedere al lui Bush. Chiar cu riscul de a-şi compromite reputaţia politică. -Sunt gata să plătesc acest preţ-, declara el zilele trecute. El şi-a lăsat totuşi o portiţă de salvare: poate oricand critica modalitatea în care administraţia a gestionat conflictul de la începutul acestuia. La polul opus, John Edwards, fost candidat la funcţia de vicepreşedinte, în 2004, a ocupat o poziţie tranşantă, denunţand cu fiecare prilej suplimentarea trupelor. Democrata Hillary Clinton a publicat pe site-ul său o scrisoare în care afirmă că -nu pot susţine trimiterea de alte şi alte forţe militare-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
