Polonia în doliu: Doi ani de la accidentul aviatic de la Smolensk și 72 de ani de la masacrul de la Katyn

Tragedia aviatică de la Smolensk avea să arunce poporul polonez în brațele unui nou coșmar național după cele patru împărțiri ale acestei țări sau masacrul din pădurea de lângă satul Katyn de la granița cu Rusia. Ieri s-au împlinit doi ani de la accidentul aviatic care a decapitat o bună parte a conducerii de la Varșovia împreună cu fostul președinte Lech Kaczynski. Nu mai puțin de 96 de persoane și-au pierdut atunci viața dintre care 88 erau pasageri iar opt reprezentau membri ai echipajului. La circa doi ani de atunci, s-au făcut multe speculații și acuzații în jurul acestui incident  grav. Comitetul aviatic din Rusia a trimis la începutul anului trecut Poloniei raportul final privitor la accidentul aviatic din Smolensk. Raportul rus aprecia că partea poloneză este singura vinovată de accident, turnul de control de la Smolensk (vest) semnalând pilotului, în mai multe rânduri, că nu ar trebui să aterizeze, din cauza condițiilor de ceață. Oficialii ruși mai susțineau în cadrul același raport că oficiali polonezi de rang înalt au făcut presiuni asupra piloților avionului președintelui polonez Lech Kaczynski pentru a nu amâna aterizarea, în ciuda condițiilor meteo nefavorabile. Raportul de anchetă, publicat la Moscova, nota că superiorul direct al piloților – comandantul aviației militare poloneze, aflat în carlingă în momentul prăbușirii – avea alcool în sânge. „Acest lucru ar fi constituit un element de presiune psi­ho­logică asupra echipajului, influențând decizia acestuia de a efectua o aterizare în condiții inadecvate“, a declarat Tatiana Anodina, directoarea Comitetului interguvernamental de aviație (MAK), care a prezentat concluziile anchetei în cazul accidentului din 10 aprilie 2010. „Piloții au primit mai multe mesaje despre condițiile meteo proaste de pe aerodrom. Informațiile au fost furnizate de controlorii aerieni belaruși, de către cei din Smolensk și de către echipajul unui avion polonez Iakolev Iak-40, care aterizase mai devreme pe aeroportul din Smolensk. Totuși, echipajul avionului polonez a decis să nu îndrepte aeronava spre alt aeroport“, a declarat Anodina în conferința de presă de la Moscova, precizând că piloții și-au asumat riscuri nejustificate în încercarea „de a ateriza cu orice preț“.

Erori tehnice și decizionale

Concluziile raportului au fost scrise atunci de specialiști ruși și polonezi care au apreciat că tocmaicomandantul forțelor aeriene, generalul Andreij Blasik, avea alcool în sânge. „Alcool – o cantitate de 0,6 miligrame pe litru – a fost depistat în sângele comandantului armatei aerului“, a dezvăluit Anodina, citând raportul expertizei medico-legale. Oficialul MAK a adăugat că, potrivit psihologilor specializați în aeronautică, prezența lui Blasik în cabina piloților, în momentul prăbușirii, ar fi exercitat o presiune psihologică asupra deciziei comandantului de bord și că l-ar fi determinat pe acesta să încerce aterizarea, în pofida riscurilor.  Cu toate că înregistrările audio ale cutiilor negre ale avionului nu conțin un ordin clar prin care piloții au fost obligați să aterizeze, o replică aflată pe bandă sugerează că piloții nu aveau libertatea de a lua decizii cu privire la manevrele pe care le efectuau. La zece minute după ce șeful echipajului Arkadiusz Protasiuk anunță că pentru moment, aterizarea nu este posibilă din cauza condițiilor meteo, în înre­gistrarea audio se aude vocea șefului de protocol diplomatic al președintelui, Mariusz Kazana: „Președintele nu a decis încă ce vom face“.

Varșovia confirmă

În ciuda unor fricțiuni pe parcursul anchetei legate în special de durata acesteia, raportul Poloniei privind tragedia aviatica de la Smolensk arata la rândul său că piloții au fost de vină pentru accident.
Autorii raportului susțin că partea rusă are și ea totuși partea ei de vină pentru accidentul de la Smolensk. Raportul polonez ajunge la concluzia că există o vină împărțită între polonezi și ruși în ceea ce privește pregătirea cursei. Cooperarea între membrii echipajului a fost proastă, nu cunoșteau suficient de bine zona de aterizare, supervizarea a fost deficitară, iar pregătirea oamenilor la fel, declara ministrul Jerzy Miller. Echipajul n-ar fi trebuit să zboare la altitudinea la care zbura în momentul accidentului.

Comemorare dublă

Tragedia aviatică de la Smolensk a fost marcată de ieri de mai mulți oficiali care s-au deplasat la locul accidentului pentru a comemora doi ani de la acest eveniment. O delegație poloneză, formată din aproximativ 150 de persoane, membri ai familiilor victimelor și oficiali ai instituțiilor statului. În cadrul ceremoniei au fost aprinse lămpi comemorative, s-a rostit o rugăciune și au fost depuse flori lângă placa memorială care marchează locul prăbușirii avionului prezidențial polonez. La ceremonie au mai participat oficiali ai administrației din Smolensk și localnici. Ceremonia de comemorare a morților polonezi a fost una dublă în contextul în care delegația poloneză a vizitat și Memorialul Katin, situat la 18 kilometri vest de centrul regional, unde a avut loc o slujbă ortodoxă și au fost depuse coroane de flori la mormintele victimelor masacrului din 1940 comis de NKVD, poliția secretă sovietică condusă de Beria și Stalin. Cu această ocazie, autoritățile ruse au anunțat, ieri, că Rusia este dispusă să predea Poloniei epava avionului prăbușit la Smolensk, a anunțat ieri Comitetul de anchetă rus. „Partea rusă este pregătită acum să lanseze procedura pentru a preda epava“ Poloniei, a declarat comitetul într-un comunicat. Predarea acestor „probe materiale“ nu poate totuși să fie luată în calcul „decât atunci când ancheta se va termina“, a precizat comunicatul.

Proteste antiruse la Varșovia

Un sondaj recent a scos în evidență faptul că unul din cinci polonezi cred că dezastrul aviatic de la Smolensk, din 10 aprilie 2010, a fost un atac vizându-l pe fostul președinte Lech Kaczynski, iar unul din trei (32%) cred că accidentul a fost provocat de o eroare a părții ruse. Pe acest fundal ostil Rusiei, aproximativ 1.000 de susținători ai dreptei naționaliste poloneze au protestat ieri la Varșovia. Reuniți în jurul lui Jaroslaw Kaczynski, președintele Partidului Lege și Justiție (PiS, opoziție) și fratele geamăn al președintelui defunct, manifestanții s-au recules în fața palatului prezidențial, ignorând ceremoniile oficiale organizate în fața memorialului închinat victimelor și ridicat în cimitirul Powazki din capitală. Naționaliștii acuză autoritățile ruse și Guvernul liberal polonez că sunt responsabili de acest accident, mergând până la a alimenta ipoteza unui atentat ca explicație pentru catastrofa de la 10 aprilie 2010. Principalele manifestații ale opoziției sunt prevăzute să se desfășoare în cursul după-amiezii și serii la Varșovia. Cu o zi înainte de aniversare, câteva sute de manifestanți de dreapta s-au reunit, luni seara, în fața ambasadei ruse la Varșovia. Naționaliștii acuză autoritățile ruse și guvernul liberal polonez că ar purta responsabilitatea pentru acest accident, mergând până la a avansa ipoteza unui atentat ca explicație la catastrofa care a avut loc la Smolensk.

Masacrul de la Katyn

Dacă în 2010, Polonia avea să-și piardă o bună parte din elita conducătoare de la Varșovia în urmă cu alți 70 de ani, în 1940, Uniunea Sovietică condusă de Stalin avea să premediteze și să ucidă cu sânge rece întreaga elită a intelectualității poloneze în care majoritatea erau ofițeri ai armatei poloneze. Istoricii opinează că acest genocid a peste 22.500 de polonezi au fost executați în trei locuri distincte în primăvara lui 1940, după invadarea Poloniei de către Germania nazistă și Uniunea Sovietică în urma semnării pactului Ribbentrop-Molotov. Istoria a înregistrat că victimele masacrul au fost militari de rang superior deoarece sistemul polonez de recrutare cerea tuturor absolvenților unei universități să devină ofițeri în rezervă. Așadar, NKVD-ul a reușit prin acele asasinate să distrugă o mare parte a intelectualității poloneze, ca și a evreilor polonezi și a bielorușilor polonezi. După căderea Uniunii Sovietice izvoarele istorice provenite din arhiva acestui organ represiv au scos la lumină faptul că cei executați au fost bine aleși din rândul oamenilor cu pregătire superioară precum ingineri, profesori, avocați, funcționari înalți, latifundiari, aristocrați, preoți. În noiembrie 2010, deputații din Duma de Stat a Rusiei au căzut de acord asupra unei declarații „istorice“, prin care se recunoaște faptul că liderul sovietic Iosif Visarionovici Stalin „a ordonat personal“ masacrarea ofițerilor polonezi la Katyn. Textul, adoptat de Camera inferioară a Parla­men­tului rus, susținea că istoria nu mai poate fi ignorată și că a sosit timpul să se renunțe la miturile prezentate de „propa­ganda sovietică oficială“. Cu câteva zile înaintea tragediei de la Smolensk, Putin participase la come­morarea victimelor masacrului de la Katyn. „Aici zac cetățeni ai Uniunii Sovietice, arși în focul represiunii staliniste din 1930, ofițeri polonezi, împușcați din ordine secrete și soldați ai Armatei Roșii, executați de naziști“, a declarat Putin, la ceremoniile care au avut loc lângă pădurea Katyn. La ceremonii a participat atunci și premierul polonez, Donald Tusk, care și-a exprimat sperața că „adevărul poate aduce împreună doua națiuni separate în mod dureros de istorie“. La numai câteva zile distanță, pe 10 aprilie, Polonia avea să fie lovită din nou de un dezastru de proporții similare.

Mădălin Necșuțu