Prezent la Bruxelles, la reuniunea ministrilor de externe din tarile membre NATO, pe ultima suta de metri, inainte de a parasi Casa Alba, secretarul de stat american, Colin Powell i-a netezit calea catre Europa liderului de la Washington, George W.Bush, care si-a anuntat intentia de a efectua o vizita in aceasta regiune, cat de curand posibil, imediat dupa realegerea sa in functia de presedinte al SUA.
George Bush va sosi in capitala Belgiei pe data de 22 februarie 2005, pentru a purta discutii cu reponsabilii Uniunii Europene si ai Aliantei Nord-Atlantice, acestia din urma concluzionandu-si intrunirea de la Bruxelles printr-un anunt referitor la extinderea misiunii de instructie militara din Irak, in urma ofertelor venite din partea Poloniei, Ungariei si Olandei. Totusi, sase dintre tarile membre, printre care Franta si Germania, refuza sa se angajeze in Irak, ceea ce atras critici din partea lui Colin Powell. Cat priveste Afganistanul, cu toate ca nu s-au formulat nici un fel de promisiuni ferme, oficialii afirma ca s-a ajuns la consens in privinta extinderii prezentei europene, unele tari examinand cu mare seriozitate posibilitatea de
a-si spori efectivele in regiune.
Alianta in pericol?
Ramane totusi evident riscul de scindare a NATO. Unele state persista in refuzul de a trimite trupe in Irak si de a le permite cetatenilor care lucreaza pentru Alianta sa se angajeze in zona, ceea ce, in opinia lui Powell, afecteaza vizibil credibilitatea si coeziunea organizatiei. Si secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a sustinut opinia lui Powell, recunoscand ca unele tari prefera sa faca instructia militara in afara granitelor Irakului, insa a incercat sa dea sperante in privinta capacitatii Aliantei de a actiona unitar si de a rezolva diferendele legate de Irak. Date fiind intentiile de reconcilere ale Casei Alba, Colin Powell sosise initial la Bruxelles cu gandul sa repare relatiile americano-europene si a insistat ca divergentele privind campania din Irak trebuie date uitarii.
Moscova si -Active Endeavour-
Jaap de Hoop Scheffer a subliniat recent, in cadrul unei intrevederi cu seful diplomatiei de la Moscova, Serghei Lavrov, ca divergentele aparute intre Rusia si tarile occidentale in jurul crizei politice din Ucraina nu inseamna o revenire la confruntarea dintre cele doua blocuri cum a fost cazul in perioada razboiului rece. Probabil si din acest motiv secretarul general al Aliantei si ambasadorul Rusiei la NATO au semnat, la Bruxelles, o scrisoare privind modalitatile in care Rusia poate sprijini Operatiunea -Active Endeavour-, care urmareste sa intareasca lupta impotriva terorismului prin actiuni maritime in Marea Mediterana. A mai fost adoptat si un plan de actiune NATO – Rusia contra terorismului, dorindu-se o cooperare mai stransa in prevenirea, combaterea si directionarea consecintelor actelor teroriste. Mai mult, pana la finalul anului, Rusia va semna un document de aderare la Acordul privind statutul fortelor din Parteneriatul pentru Pace. Ambasadorii statelor Consiliului NATO – Rusia vor sprijini Comitetul de pregatire pentru implementarea acestui plan, iar Comitetul va raporta ambasadorilor rezultatele obtinute pana la 1 iunie 2005.
Cat despre situatia din Ucraina, ministrii de externe din tarile NATO si-au exprimat speranta ca noul tur de scrutin va beneficia de o prezenta internationala importanta, pentru a asigura desfasurarea unor alegeri -libere si corecte-, Powell sugerand in acest sens ca observatorii straini -sa inunde zona-, la fel ca si inaltul reprezentant UE pentru politica externa, Javier Solana.
Noi acorduri cu vecinii UE
Comisia Europeana a aprobat, in ajunul intrunirii NATO, sapte noi acorduri cu vecinii sai – Israel, Ucraina, Moldova, Maroc, Tunisia, Iordania si Autoritatea Palestiniana. Comisarul european pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner, a subliniat ca noul plan de vecinatate va preveni tragerea unor linii de demarcatie dupa extinderea Uniunii si vor ajuta la crearea unui cerc de prieteni in jurul teritoriului comunitar, oferindu-le celor sapte posibilitatea de a participa in programele UE si la Piata Unica Europeana, dar si sprijin in domenii precum energia, transportul, sau lupta impotriva traficului de persoane si imigratiei ilegale. Cel mai spinos dintre acorduri a fost cel cu Israelul, din cauza discutiilor aprinse pe marginea armelor de distrugere in masa. Se asteapta ca in luna februarie sa fie semnate noi acorduri cu Egipt, Liban, Armenia, Azerbaidjan si Georgia.
Potrivit Benitei Ferrero-Waldner, noile planuri urmaresc evitarea unor noi -linii de divizare- in Europa si au drept scop stabilitatea. Ea a mai adaugat ca -anumite state membre- ar dori ca planul de actiune cu Ucraina sa fie mai complex, Polonia si tarile baltice acordand o atentie deosebita acestei regiuni. Insa programele de actiune mai au drept obiectiv si solutionarea conflictelor regionale, precum cel dintre palestinieni si israelieni, dintre Transnistria si Republica Moldova.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
