Primarul Michael Bloomberg a prelungit viața medie a new-yorkezilor cu 15 luni

Primarul New York-ului, Michael Bloomberg, se pregătește pentru alegerile din 3 noiembrie, când este preconizat să fie ales pentru a treia oară în această funcție. Deși instalarea unui primar miliardar și republican în City Hall a fost privită cu scepticism în urmă cu 8 ani mai ales de către ecologiști, aceștia celebrează acum inițiativele și angajamentele „verzi“ din orașul new-yorkez, în timp ce grupurile din domeniul siguranței publice recunosc că Bloomberg a făcut mai mult decât oricare alt politician din SUA pentru controlarea vânzărilor de arme. „Primarul Mike“, așa cum îl numește toată lumea, a devenit o legendă în N.Y., mulți atribuindu-i meritul de a fi prelungit viața medie a new-yorkezilor cu 15 luni. Cei mai mulți new-yorkezi recunosc că se simt mult mai bine astăzi, comparativ cu anul 2001, când orașul trăia teroarea atacurilor de la 11 septembrie. Chiar și așa, actualul primar va trebui să se confrunte, în cazul unei realegeri, cu problemele grave care trebuie rezolvate în următorii 4 ani. Una dintre acestea este neplăcerea provocată într-un oraș cu tradiție democratică de puterea acumulată de un singur om. Bloomberg aproape că și-a cumpărat primele două alegeri, cheltuind cifre astronomice în campania electorală și s-a folosit de influența sa pentru a elimina limita de două mandate pentru primar. În acest fel, el a ignorat voința new-yorkezilor care s-au exprimat împotriva rămânerii în funcție timp de 12 ani la rând. În plus, în aproape opt ani în dubla postură de prim cetățean și magnat al finanțelor și media, Bloomberg a adunat o avere de 16 miliarde de dolari, care face din el al optulea om cel mai bogat din America. O altă nemulțumire este legată de dificultatea de a trăi într-un oraș pe cale să devină un teritoriu exclusivist al bogaților, unde cei mai mulți oameni pot merge doar în vizită. Șomerii din oraș, care sunt cu 11% mai mulți decât media națională, includ atât bancheri, cât și profesori, consultanți și funcționari. Locurile de muncă ce apar în New York-ul post-recesiune nu sunt aceleași precum cele din trecut. Muncile în distribuția angro, servicii administrative și industrie au fost înlocuite cu altele mai puțin remunerative, mai puțin calificate și mai precare: în magazine, restaurante, case de bătrâni sau clinici.
 O cercetare recentă arată că cele mai cerute profiluri până în 2014 vor fi cele de vânzător și casier, plătite cu 16.000-20.000 de dolari brut pe an, fără contribuții și asigurări de sănătate. Potrivit unui alt studiu, dacă la Houston, în Texas, o familie de patru persoane poate trăi decent cu 50.000 de dolari pe an, la New York este nevoie de 120.000 de dolari. Una dintre consecințe a fost că între 2002-2006 Big Apple a asistat la un exod puternic de rezidenți cu mult mai mult decât la începutul anilor ‘90, când orașul a suferit puternice pierderi de locuri de muncă iar delincvenții făceau regula în multe cartiere.  Bloomberg nu este însă pe deplin vinovat de aceste lucruri, el realizând lucruri ca asumarea controlului școlilor, interzicerea fumatului în localuri și eliminarea grăsimilor saturate din restaurantele de pe Broadway. Bugetul orașului a crescut cu 40% în timpul mandatului său, aceasta și datorită creșterilor salariale ale unor angajați din administrație și profesori. În ajun de alegeri rămâne totuși senzația că principalii candidați nu au acordat suficientă importanță problemei economice, motiv pentru care Bloomberg, deși a cheltuit deja suma de 85 milioane de dolari în campanie, a obținut doar 50% din voturile potențiale, în sondaje. New-yorkezii se așteaptă însă, ca după realegerea lui, să dea dovadă că știe să înfrunte probleme persistente, de la cei fără locuință la viitorul imigranților, dar, mai ales, dacă administrația sa va oferi noi oportunități celor care vin din cele patru colțuri ale lumii să-și caute norocul la umbra Empire State Building.