Presedintele Statelor Unite, George W. Bush, s-a pronuntat in favoarea ridicarii embargoului economic instituit, in august 1990, de Natiunile Unite impotriva Irakului. Programul -Petrol contra hrana-, ce constituie elementul central al regimului de sanctiuni, incredinteaza, de fapt, organizatiei mondiale responsabilitatea si dreptul de supervizare a exporturilor de petrol irakian.
-Acum, din moment ce poporul irakian este liber, Natiunile Unite ar trebui sa ridice sanctiunile economice- ce apasa asupra Irakului incepand cu 1990, a declarat locatarul de la Casa Alba in fata a aproximativ 1.000 de muncitori ai uzinelor Boeing. In replica, pe culoarele ONU s-a precizat ca, pentru a da curs indemnului presedintelui american, Natiunile Unite trebuie, inainte de toate, sa certifice ca Irakul nu dispune de arme de distrugere in masa, motivul esential avansat de SUA pentru declansarea operatiunilor militare impotriva regimului de la Bagdad.
Loc secund, loc central
Oricum, initiativa lui Bush a fost sustinuta de presedintele francez, Jacques Chirac, in opinia caruia -Natiunile Unite sunt singura organizatie abilitata sa defineasca modalitatile- de ridicare a respectivelor sanctiuni. Numai aceasta interventie anunta noi tensiuni la Natiunile Unite, orice decizie in acest sens reclamand un vot al Consiliului de Securitate, unde nu exista unanimitate in privinta rolul ONU in procesul postconflict de reconstructie a Irakului, SUA oferind un loc secund, Franta si Rusia unul central. Este, prin urmare, de la sine inteles ca simpla inscriere pe ordinea de zi a acestei probleme va genera noi tensiuni in sanul Consiliului de Securitate.
Parghie de influenta
Cand se va intampla acest lucru, nu se stie deocamdata. Potrivit purtatorului de cuvant al Casei Albe, Scott McClellan, administratia americana si-a propus sa prezinte -intr-un viitor apropiat- o rezolutie in Consiliul de Securitate, prin care sa solicite punct final in programul -Petrol contra hrana-. Ridicarea sanctiunilor ar permite inclusiv liberalizarea productiei irakiene de petrol. Problema este ca, fapt remarcat de diplomati, cel putin in momentul de fata nu exista o autoritate irakiana recunoscuta de comunitatea internationala, ceea ce face extrem de dificila, daca nu chiar imposibila, comercializarea -aurului negru-. Rezultatul complex al unui esafodaj de rezolutii aprig dezbatute, -Petrol contra hrana-, ce reprezinta elementul central al regimului de sanctiuni impotriva Irakului, incredinteaza Natiunilor Unite responsabilitatea si dreptul de supervizare a exporturilor de petrol. Dar, din moment ce prezenta trupelor americane pe teren asigura Washingtonului puterea de a controla intreg teritoriul irakian si de a decide viitorul acestei tari, este putin probabil ca membrii Consiliului de Securitate sa accepte abandonarea acestei parghii, una dintre putinele care ar facilita influentarea cursului evenimentelor.
O -procedura etapa cu etapa-
Ambasadorul Statelor Unite la ONU, John Negroponte, a aratat, printre altele, ca nici un demers specific vizand obtinerea ridicarii sanctiunilor internationale impuse Irakului nu a fost inca angajata la Natiunile Unite. -Daca ma intrebati daca exista vreo formula sau vreo rezolutie precisa propusa in acest moment, raspunsul este nu-, a spus diplomatul, precizand ca -detaliile se afla inca in faza de definitivare la Washington-. Constient de scandalul pe care prezentarea unei rezolutii care sa puna, pur si simplu, capat programului -Petrol contra hrana- si sa ridice sanctiunile il va provoca in Consiliul de Securitate, Negroponte s-a grabit sa sublinieze ca Statele Unite au in vedere -un fel de procedura etapa cu etapa-.
Lucrari care bat pasul pe loc
La 28 martie, secretarul general al ONU, Kofi Annan, a primit spre -pastrare- programul -Petrol contra hrana-. Initial, fusese vorba de 45 de zile, termen care, din punct de vedere tehnic, expira undeva la mijlocul lunii mai. Pentru ca la inceputul lui iunie sa inceteze sa mai functioneze insusi programul, reluarea lui impunand o noua hotarare corespunzatoare din partea Consiliului de Securitate. In prezent, programul nu se aplica, el fiind suspendat din momentul in care Irakul si-a retras, la 18 martie, personalul de la Natiunile Unite, -Petrol contra hrana-, ce asigura subzistenta directa a 60% din populatia tarii. Expertii tarilor membre ale Consiliului de Securitate, in special cei cinci membri permanenti (China, Franta, Marea Britanie, Rusia si Statele Unite) discuta periodic aceasta chestiune, mai mult sau mai putin patimas, in functie de aspectul abordat. Dar aceste lucrari, unde Germania asigura presedintia comitetului de supervizare a programului -Petrol contra hrana- si joaca un rol foarte activ, bat pasul pe loc. Toate partile sunt de acord cu un singur lucru: si anume ca problema nu poate fi rezolvata decat print-o sucesiune de rezolutii legate direct de evolutia situatiei din Irak si de rolul care-i va reveni Natiunilor Unite.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
