Liderul de la Kremlin vrea ca SUA să nu capete niciun fel de avantaj militar în fața Rusiei și încearcă din răsputeri să găsească un răspuns adecvat la această mutare politico-militară a Washingtonului în proximitatea sa. În această ecuație de putere în preajma brâului de securitate al Rusiei se regăsește și România, țară care urmează să instaleze interceptori tereștri sub forma unor rachete balistice de tip SM-3, o componentă importantă în arhitectura viitorului scut american antirachetă. Unul dintre punctele forte al lui Vladimir Putin pentru reînscăunarea în cel de-al treilea mandat la Kremlin a fost tocmai modernizarea armatei în așa fel încât Rusia să poată fi un stat competitiv la masa bogaților. „Cursa înarmărilor” promisă în martie 2012 era una ce depășea 500 de miliarde de dolari și se vrea un continuare un plan ambițios care vine să completeze brațul armat energetic cu care Moscova operează pe piețele externe, îndeosebi cele europene. Deși premierul Dmitri Medvedev vorbea în urmă cu câteva zile despre faptul că Rusia nu va intra într-o nouă cursă a înarmărilor similară cu cea din timpului Războiului Rece, „țarul Putin” l-a contrazis și a declarat ieri că Rusia are de gând să modernizeze masiv forțele armate în următorii trei ani pentru a contracara orice încercare din străinătate de a 'răsturna balanța strategică' în lume. O logică identică și declarată cu cea a foștilor lideri sovietici înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice. Într-un discurs adresat Ministerului Apărării și oficialilor militari de top din Rusia, Putin a spus că țara sa asistă la 'încercări insistente' de răsturnare a balanței strategice. Acesta și-a argumentat vorbele exemplificând prin tentativele SUA de instalare a unui nou sistem de apărare antirachetă. "Evoluțiile geopolitice cer ca răspunsul nostru să fie rapid și bine calculat", a spus Putin, potrivit agenției Interfax. "Forțele armate ruse trebuie să treacă la un nivel drastic schimbat de capacități în următorii trei-cinci ani", a adăugat el.
„Inamicul intern”
Dar Putin nu a fost critic numai la adresa „inamicul extern”, cât și a celor interni asociați fenomenul endemic de corupție cu care se confruntă armata rusă pe toate palierele. Putin nu a pierdut ocazia de al critica pe fostul său apropiat fostul ministru al Apărării, Anatoli Serdiukov, un om care la un moment dat fusese în cărți pentru preluarea funcției de premier. După o domnie de cinci la cârma noii „armate roșii”, Serdiukov a fost demis în noiembrie din cauza unui scandal de corupție în care milioane de ruble ar fi fost deturnate de minister și de firme afiliate. Este vorba de o afacere imobiliară complexă în urma căreia statul rus a fost păgubit cu circa 80 de milioane de euro. În timp ce Putin a spus că la originea demiterii se află ancheta privind corupția, majoritatea experților consideră că Serdiukov a fost înlăturat din cauza unui lupte tot mai intense în culise pentru distribuirea a circa 750 de miliarde de dolari pe care Kremlinul intenționează să îi cheltuiască pentru cumpărarea de noi arme până în 2020. Sub conducerea lui Serdiukov, Rusia a cumpărat nave de atac de la Franța, drone israeliene, vehicule blindate italiene și alte arme străine. Serdiukov a motivat aceste contracte militare prin faptul că industria rusă de apărare este complet depășită de competitorii străini de profil. El i-a criticat pe producătorii de arme că fac în continuare modele din epoca sovietică în loc să dezvolte noi arme, nemulțumindu-i pe liderii din această industrie cu puternice legături la Kremlin, Rusia fiind pe podiumul exportatorilor mondiali de armament.
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
