Discutiile incepute ieri, la Moscova, de presedintele azer, Gaidar Aliev, si omologul sau, Vladimir Putin, urmau sa se finalizeze prin semnarea a opt intelegeri bilaterale, una dintre acestea facand referire la chestiunea statiei radar din Gabala, o localitate cu circa 85.000 de locuitori situata in nordul Azerbaidjanului.
Subiect extrem de important pe agenda convorbirilor, statia radar a fost construita in 1984, fiind cea mai mare dintre cele trei folosite de sovietici pentru monitorizarea rachetelor balistice. Dupa destramarea URSS, statia din Letonia a fost inchisa, in timp ce a doua – in Kazahstan – este inca functionala.
In ceea ce priveste statia din Azerbaidjan, aceasta a ramas un subiect de controversa cu Moscova. Rusia sustine ca nu poate plati mai mult de doua milioane de dolari pe an pentru a o folosi, in timp ce Azerbaidjanul cere 10 milioane. Dincolo de pretentiile financiare ale politicienilor, locuitorii din Gabala au solicitat inchiderea statiei, dupa ce o echipa de medici a constatat ca undele electromagnetice emise afecteaza grav sanatatea populatiei din zona. Tot mai multi copii sufera de defecte genetice si mor in cativa ani de la nastere, iar numarul bolnavilor psihic, ca si al acelora care sufera de rinichi, a crescut de opt ori. Si mai socanta este rata imbolnavirilor de cancer, cea mai ridicata din intreg Azerbaidjanul.
Raportul, realizat inainte ca oamenii lui Aliev sa ajunga la putere, a disparut ca prin farmec, sustine publicatia -The Moscow Times-. Liderii de la Baku si Moscova nu sufla un cuvant despre pericolul pe care il prezinta statia radar, iar cei 300 de angajati rusi de la Gabala, care lucreaza prin rotatie timp de doi ani cel mult, refuza sa vorbeasca cu reprezentantii presei despre acest subiect. Anul trecut, intr-un raport medical comun azero-rus, realizat cu sprijin guvernamental, se spunea ca sanatatea locuitorilor din Gabala nu este afectata de undele electromagnetice. Specialisti independenti azeri sustin insa ca nu s-au facut nici un fel de studii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
