Razboi pentru o palma de pamant

Perejil este o mica insula nelocuita, situata langa Ceuta si Melilla, cele doua enclave spaniole din apele teritoriale ale Marocului. O palma de pamant, cu mai putin de un kilometru diametru, care se afla la 200 de metri de coastele marocane, in stramtoarea Gibraltar. Aceasta insula a fost ieri dimineata scena unui adevarat razboi, cu trupe speciale, fregate si elicoptere, cu prizonieri si declaratii belicoase.

Printr-o operatiune militara care nu a durat mai mult de jumatate de ora, Spania a recucerit insula Perejil, acolo unde, joia trecuta, debarcasera cativa militari marocani si arborasera drapelul national. La ora sase a diminetii de ieri, cinci nave ale marinei spaniole s-au apropiat de Perejil, in timp ce avioanele de vanatoare F-18 survolau insula de la departare. Atacul a venit, intr-adevar, din aer, sase militari spanioli coborand dintr-un elicopter de lupta. I-au infruntat sase militari marocani, singurele intariri pe care Rabatul le trimisese pe insula. Nu a existat nici o infruntare deschisa, nici nu putea fi vorba despre asa ceva. Fortele spaniole erau mult superioare, astfel ca marocanii au preferat sa nu opuna rezistenta. Au fost luati prizonieri de catre fortele spaniole, astfel ca microrazboiul pentru palma de pamant din Gibraltar s-a consumat in mai putin de jumatate de ora.

Reactiile Marocului au fost dure. -Interventia spaniola reprezinta o declaratie de razboi. Sunt stupefiat. Nu ne rezolvam problemele cu lovituri de tun. Spania a uitat ca Maroc este o tara independenta-, a declarat ieri Mahjoubi Aherdane, seful Miscarii Nationale Populare, unul dintre partidele din coalitia la Putere. -Este vorba despre un atac impotriva Marocului si a integritatii sale teritoriale, care demonstreaza ca spiritul colonialist persista in randul europenilor-, a afirmat si Abdelkrim Khatib, presedintele Partidului islamist moderat al Justitiei si al Dezvoltarii.

Inca din timpul noptii de marti, se putea intui ca ceva urma sa se intample pe insula Perejil. Spania isi chemase acasa ambasadorul din Maroc, pentru o perioada nedeterminata, iar ziarele de la Madrid anuntau mobilizarea unitatilor de marina si cele speciale de comando. In cursul noptii de marti spre miercuri, autoritatile de la Madrid informasera deja Consiliul de Securitate cu privire la viitoarea actiune militara. Inainte de a lua decizia unui atac in forta, Spania abordase calea diplomatica. Condamnase cu duritate prezenta militarilor marocani pe insula si ceruse Rabatului sa adopte -masurile necesare pentru revenirea la normalitate-. Intr-o -nota verbala- trimisa autoritatilor marocane, Madridul afirmase ca incidentul reprezinta -o modificare a status quo si nu corespunde necesitatii de a pastra relatiile stabilite prin Tratatul de prietenie, buna vecinatate si cooperare, semnat in 1991-. Avea de partea sa Uniunea Europeana si NATO, care cerusera si ele Marocului sa se retraga de pe insula.

Pentru Spania, Ceuta si Melilla, amandoua localitati cu cate 60.000 de locuitori, sunt parte a teritoriului spaniol, desi sunt separate de continent. Autoritatile de la Madrid sustin ca cele doua enclave din apele teritoriale ale Marocului apartin Spaniei inca din secolul al XV-lea. Ele au fost folosite ca fortificatii de-a lungul coastelor africane si au devenit, treptat, orase. Era firesc, prin urmare, ca Spania sa ramana in Ceuta si Mellila dupa ce s-a retras din Maroc, in 1956. Atunci a pastrat pentru sine si cateva mici insule din aceeasi zona, printre care si Perejil. Spania sustine ca insula beneficiaza de 40 de ani de un statut acceptat de ambele parti, in termenii caruia, nici Marocul si nici Spania nu vor ocupa insula. Dimpotriva, Marocul pretinde ca Perejil (denumita de marocani Leila) ii apartine inca din secolul al VIII-lea si ca insula nu face obiectul nici unei intelegeri intre parti.