Republica Moldova, între planurile energetice ale UE și datoria către Gazprom

Nu doar o dată dependența Republicii Moldova de gazele rusești s-a răsfrânt asupra vieții politice de la Chișinău. Țara a intrat foarte adânc în ultimii ani în malaxorul gigantului rus Gazprom iar politicienii au fost tocați pe rând în funcție de interesele Moscovei. În prezent, Rusia deține mai multe pârghii de influență asupra Chișinăului prin ceea ce înseamnă livrarea de gaze rusești iar partida de șah politico-energetică este în plină desfășurare. Pe de o  există consumul intern – casnic și industrial – al Republicii Moldova iar pe de cealaltă parte există consumul foarte mare al industriei concentrate în dreapta Nistrului și controlată de autoritățile separatiste de la Tiraspol și de investitori ruși. Numai că cea de-a doua categorie de consum este trecută pe factura Republicii Moldova de către cei de la Gazprom. În ultimii ani, politicienii de la Chișinău au făcut eforturi susținute la Moscova pentru a disjunge datoria Republicii Moldova de cea a consumatorilor transnistreni, fără a reuși practic nimic. Suma „datoriei istorice” către Gazprom se ridică la circa patru miliarde de dolari din care aproape 500 de milioane revin companiei „Moldovagaz” de la Chișinău, în timp ce 3,5 miliarde revine marilor consumatorilor din regiunea separatistă transnistreană. Situația este una foarte gravă pentru Republica Moldova care este din ce în ce mai presată de Gazprom care cere achitarea facturilor pentru gazul rusesc livrat. Pentru moment, Republica Moldova nu este singură în aceste negocieri, Banca Mondială purtând în prezent negocieri cu Gazprom pentru restructurarea datoriei. Într-o intervenție telefonică la postul de radio Europa Liberă, ministrul Economiei al Republicii Moldova, Valeriu Lazăr, a vorbit despre strategia pe care Chișinăul și reprezentanții Băncii Mondiale au prezentat-o recent într-o vizită efectuată la Moscova și reeșalonarea datoriei pe parcursul a 15 ani în anumite condiții. „Cu toate că aceste negocieri nu s-au concretizat și cu semnarea vreunui document, Lazăr a declarat că discuțiile sunt foarte complexe și includ și o serie de restructurări la sistemul de termoficare al Chișinăului, cel mai mare consumator de gaz rusesc. „Noi avem obiectivul pe termen scurt, imediat, restructurarea sectorului termoenergetic din municipiul Chișinău. El este foarte important pentru că el înseamnă circa 40 la sută din consumul de gaze naturale și cam 30 și ceva la sută din datoriile istorice. De aceea am fost la Moscova să le prezentăm colegilor de la Gazprom împreună cu echipa energetică a Băncii Mondiale. Le-am expus poziția noastră despre cum vedem noi restructurarea sectorului termoenergetic și cum vedem noi pe lanț restructurarea datoriilor Termocom – CET-uri, MoldovaGaz – Gazprom. Noi vrem ca întreprinderea care va rezulta din fuziunea CET-urilor și Termocom-ului, iar această întreprindere va avea drept cel mai mare și aproape unic creditor MoldovaGaz, pe lanț Gazprom-ul. Le-am propus să restructurăm această datorie pe o perioadă de 15 ani în anumite condiții”, a declarat Lazăr. În completare, oficialul de la Chișinău a explicat că până la finele acestui ani, Republica Moldova nu va obține nicio concesie din partea Gazprom și va plăti în continuare aproximativ 390 de dolari pentru mia de metri cubi de gaz.

Alternativa românească

Pentru a reduce dependența Republicii Moldova de gazele rusești, România face eforturi pentru a interconecta sistemele energetice de pe cele două maluri ale Prutului. Semnat încă din 2011, memorandumul de înțelegere privind pregătirea condițiilor pentru construcția conductei de presiune înaltă Iași-Ungheni, a rămas doar pe hârtie în principal din cauza exproprierilor care trebuie făcute pe traseul gazoductului. Săptămâna trecută, premierul Victor Ponta a promis că în cazul celor 40 de proprietari care încă se opun să-și vândă terenurile pe care va trece conducta va aproba un act normativ referitor la unele exproprieri din zona Iași în vederea construirii gazoductului care va conecta retețele de gaze ale României și Republicii Moldova. „Vrem să ne legăm de Moldova, să exportăm energie, să ajutăm Moldova să fie independentă energetic și nu convingem 40 de cetățeni din Moldova noastră. Nu vor să ne lase să facem conducta și să încercăm să găsim o variantă legală ca totuși să putem face o amărâtă de conductă”, a declarat Ponta. În contrapartidă, noul premierul de la Chișinău, Iurie Leancă, a promis că printre prioritățile imediate ale guvernului său se află și acest proiect energetic și că lucrările de construcție a gazoductului Iași-Ungheni va demara în următoarele 100 de zile. Gazoductul Iași-Ungheni va conecta rețelele de gaze ale României și Republicii Moldova și va transporta 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual. Conducta de gaz va avea o lungime totală de 43,2 kilometri, dintre care aproximativ 32 de kilometri pe teritoriul României. Valoarea proiectului este estimată la 20 de milioane de euro, din care 7 milioane de euro vor veni de la Comisia Europeană.

Mutarea Rusiei

În timp ce România și Republica Moldova intră în linie dreaptă pentru construcția acestui gazoduct cu o miză economico-politică  extremă de importantă, Rusia apasă butoanele de presiune pe care și le-a creat în timp în această zonă. Luna trecută, în plină criză politică la Chișinău pentru închegarea unui nou guvern de orientare pro-europeană, Gazprom-ul a declanșat o nouă procedură juridică împotriva Republicii Moldova pentru a-i forța mână să își achite facturile restante. Gigantul energetic rus s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Federației Ruse cu o nouă cerere în care solicită de la operatorului „Moldovagaz” restituirea datoriei în cuantum de 485,67 milioane de dolari pentru gazele naturale livrate în 2010. Plângerea inițială a fost făcută încă din luna februarie a acestui an. „Dintre consumatorii de gaze din țările CSI obligațiilor contractuale de plată au fost încălcate de „Moldovagaz” și „Beltransgaz”. În aceste condiții, este imposibil de garantat că, în viitor, din motive ce nu depind de „Gazprom”, nu vor apărea forme nemonetare de achitare a gazului”, se menționează în raportul Gazprom din primul trimestru al acestui an, citat de Unimedia.info. Același document mai menționează și modul în care Gazprom-ul socotește în continuare că datoria Transnistriei trebuie să revină Republicii Moldova. „În perioada 2011 – 2013, din cauza consumatorilor neplatnici din Transnistria datoriile debitoare ale Republicii Moldova au crescut și mai mult”, se mai menționează în raportul celor de la Gazprom. „MoldovaGaz” este o companie mixtă moldo-rusă din care Gazprom deține 50% din acțiuni, Guvernul Moldovei – 35,33%, regiunea transnistreană – 13,44%. Practic, Gazpromul vrea să-și execute o subsidiară în scopul de a crea presiune politică la Chișinău. În ultima vizită a ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, la Moscova, acesta a încercat să le prezinte omologilor săi ruși și oportunitatea pe care ar putea să o reprezinte gazoductul Ungheni-Iași și cum s-ar putea realiza și un flux invers prin care Rusia să vândă României gaz prin intermediul acestei conducte. „Ce va avea de pierdut Gazprom, dacă eventual noi vom avea încă o linie de interconectare? Eventual crește capacitatea de tranzit inclusiv și a gazelor rusești dacă va exista logică economică pentru tranzitarea sau pentru fluxul vest-est. La fel, de ce nu, din perspectiva unui operator solid vor avea de câștigat, dacă vor avea încă o oportunitate în plus. Dacă vor exista oportunități comerciale pe piața gazieră din România de ce nu să importe gaze naturale mai ieftine”, a mai declarat Lazăr la Europa Liberă. Numai că o astfel e oportunitate ar avea foarte mici șanse de a fi văzută cu ochi buni la Moscova, din moment ce Rusia a făcut presiuni foarte mari asupra premierului Vlad Filat care a anunțat, la finele lunii septembrie 2012, că Republica Moldova va amâna implementarea pachetului energetic III al UE stârnind o puternică la Bruxelles, unde Rusia a fost acuzată de șantaj.

Mădălin Necșuțu?óÔé¼?¿