Republica Moldova, la răscruce de drumuri

Criza politica de la Chișinău continuă în aceste zile în care actorii politici de peste Prut par din ce în ce mai divizați iar lipsa de încredere a devenit deja o constantă . Viitorul european al Republicii Moldova stă pe muche de cuțit iar speranțele legate de formarea unui nou guvern de orientare pro-europeană sunt reduse. În tot acest timp, Moscova și-a sporit retorică împotriva România, țară pe care o acuză de „românizare” a Republicii Moldova. În subsidiar, pe acest fond politic încărcat,  separatiștii de la Tiraspol își reiau discursurile în care vorbesc de desprinderea acestei regiuni de Republica Moldova în cazul în care la summitul european de la Vilnius, programat în toamnă, Chișinăul ar semna acordurile de asociere cu UE. Situația este cu atât mai presantă cu cât astăzi expiră termenul în care premierul desemnat al Republicii Moldova, Iurie Leancă, trebuie să ceară votul de încredere al Parlamentului pentru componența cabinetului de miniștri și programul de activitate al viitorului executiv. În prezent, situația negocierilor este foarte incertă. Pe de o parte,  PLDM (formațiunea fostului premier Vlad Filat – n.r.) nu a ajuns încă la un compromis cu PD (partidul fostului președinte al Parlamentului Marian Lupu). Lipsa de încredere între cele doua formațiuni este încă foarte mare după ce cele două partide s-au războit în lunile trecute. În această ecuație intră și cel de-al treilea partid al defunctei Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), Partidul Liberal (PL). ?ê?£i în interiorul liberailor există o scindare iar o parte din fracțiunea parlamentară a PL a anunțat că nu vor susține Guvernul Leancă în timp ce „liberalii reformiști”, un alt grup desprins din PL vor susține candidatura lui Leancă. Negocierile au început săptămâna trecută și sunt purtate pe două direcții – semnarea unui Acord pentru constituirea unei noi coaliții majoritare și componența și programul viitorului Guvern. Cele trei partide componente ale fostei AIE nu par să se înțeleagă încă pe subiectul modul de conducere a câtorva instituții de forță din zona justiției și fiscalității, dar și a reformei care ar trebui aplicată în domeniile citate. Divergențele apar în ce privește Centrul Național Anticorupție, Servicul Vamal și Serviciul Fiscal. Activitatea acestor instituții a provocat critici până acum, partidele din fosta Alianță pentru Integrare Europeană (AIE) acuzându-se reciproc că le-au politizat.

„Acuze diplomatice” dinspre Moscova

Pe acest fundal de instabilitate politică de la Chișinău, Rusia și-a intensificat retorica împotriva Bucureștilor. România este acuzată că se amestecă în „afacerile interne” ale Republicii Moldova. Mai mult, aceasta duce o politică agresivă de „românizare” în Republica Moldova. Afirmațiile aparțin diplomației moscovite și au fost exprimate de către Andrei Maslov, directorul Departamentului European al 4-lea în ministerul rus. "Moscova a observat că în ultimele luni câteva țări UE au cerut să fie restabilită cu orice preț Alianța pentru Integrare Europeană, ceea ce reprezintă un amestec în treburile interne ale unui stat suveran. Ținând cont de componența multietnică a populației din (Republica) Moldova, noi ne exprimăm îngrijorarea cu privire la politica de «românizare» promovată de București, intenția de a inocula în conștiința oamenilor idei unioniste", a declarat oficialul din MAE rus într-un interviu pentru Vocea Rusiei. Cu siguranță, diplomatul rus nu a observat semnalul general dat de la Bruxelles, toate cancelariile europene și SUA pentru ca oamenii politici de la Chișinău să refacă stabilitatea politică anterioară și nu abandoneze aspirațiile europene. În tot acest timp, reprezentanți ai separatiștilor vin cu scenarii fanteziste cum că în cazul în care Republica Moldova va semna acordurile cu UE în această toamnă, Rusia va recunoaște independența regiunii separatiste transnistrene.

Mădălin Necșuțu