Problemele românilor din Valea Timocului (Serbia) devin unele din ce mai vizibile la București, acolo unde autoritățile încearcă să rămână conectate la probleme acestora. O delegație a românilor timoceni a fost primită la finele săptămânii trecute la ICR. Discuțiile au vizat starea patrimoniului cultural românesc, situația vorbitorilor de limbă română de pe Valea Timocului și necesitatea înființării în cel mai scurt timp a unui ICR pe Valea Timocului pentru conservarea identității naționale în această regiune a Serbiei, unde comunitățile de români nu au acces la biserică și școală. În ciuda faptului că România are o relație bună de prietenie cu Belgrad și sprijină această țară în cele mai importante dosare de politică externă ale sale – aderarea la UE și problema Kosovo – românii timoceni (declarați vlahi – n.red.) sunt supuși unui proces zilnic de asimilare și nu beneficiază de aceleași drepturi ca românii din zona Voievodinei. Separarea lor se face printr-un artificiu de denumire, Belgradul susținând că există două comunități distincte – cea a românilor și cea a vlahilor. Secretarul de stat din MAE Bogdan Aurescu a asigurat recent că România va insista pe implementarea deplină a Protocolului Comisiei Mixte româno-sârbe, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles. Documentul prevede eliminarea standardelor diferite între românii din Valea Timocului și cei din Voivodina. Constant, în ultimii ani, oficialii de la București au explicat Serbiei că drumul spre UE nu poate fi îndeplinit decât pe acordarea de drepturi minorităților etnice de pe teritoriul acestei țări.
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
