Romania – locul 40 in topul globalizarii

Pentru al doilea an consecutiv, Irlanda si Elvetia raman cele mai globalizate tari din lume, urmate de Suedia si Singapore. Cel mai puternic stat din lume – SUA – nu este si cel mai globalizat, ocupand un modest loc 11 in topul international. In Europa Centrala si de Est, laurii revin Cehiei (15), de care Romania – plasata pe 40 – pare despartita de o uriasa prapastie. Vecinii occidentali nu au inregistrat rezultate la fel de bune ca fostul stat comunist, Italia si Grecia trebuind sa se multumeasca cu locurile 24, respectiv 26. Dupa cum era de asteptat, Africa este pe ultimul loc in randul continentelor globalizate, numarul total al telefoanelor fiind doar de doua ori mai mare ca in capitala Japoniei. Si Lumea Araba sta prost la capitolul globalizare: doar 1,2% din arabi au acces la un computer si mai putin de jumatate folosesc Internetul. In America Latina, Panama ramane, gratie pozitiei sale strategice, fruntasa, pentru al doilea an consecutiv. Pe ultimul loc – Venezuela, paradoxal, al cincilea mare exportator de petrol din lume.

Parte a Indexului de Globalizare pe 2003, realizat pe baza evolutiilor de anul trecut din 62 de tari (reprezentand 85% din populatia globului) de revista -Foreign Policy-, acest clasament releva in esenta o tendinta internationala a ultimilor ani: in genere, tarile in curs de dezvoltare au inregistrat un salt mai puternic decat statele-lider, acestea din urma trecand printr-o perioada de dezvoltare mai lenta, iar, in unele cazuri, chiar de stagnare.

Geometria globalizarii

Patru au fost criteriile ce au stat la baza realizarii topului: dezvoltarea economica, integrarea politica, contactele personale, inclusiv telefonie, turism si calatorii in strainatate, si tehnologie (unde Internetul ocupa un loc de frunte).

De aceea, clasamentul -Foreign Policy- reprezinta un portret extrem de nuantat al tendintelor internationale in comparatie cu o simpla insiruire de cifre privind cresterea economica, investitiile, inflatia, ratele dobanzilor, nivelul de democratie sau varfurile tehnologice. Astfel, pe intreaga perioada a anului trecut, indicii economici au mers in general in jos. Totusi, nivelul globalizarii a inregistrat o oarecare crestere, gratie unei mai bune integrari politice – rezultat al colaborarii in lupta impotriva terorismului, dar si al primirii Chinei si Rusiei in sistemul international. Chiar si incetinirea globala a cresterii economice a avut efecte diferentiate in zone relativ apropiate. Astfel, in timp ce Europa Occidentala s-a confruntat cu un declin economic dramatic, Irlanda a ramas in top pentru al doilea an consecutiv, iar Europa de Est a mai ridicat un pic continentul in top printr-un volum comercial impresionant. Paradoxuri se gasesc si pe continentul asiatic. Singapore a alunecat de pe locul trei pe patru anul acesta, dar Asia de sud-est ramane, in ansamblul sau, cea mai integrata regiune din lumea in curs de dezvoltare, din punct de vedere economic. Concluziile nu sunt usor de tras nici in domeniul contactelor personale: 11 septembrie a determinat, este adevarat, o scadere a numarului de turisti si a veniturilor industriei aferente. Comunicarea a continuat insa sa sfideze distantele, telefonia si Internetul devenind staruri ale anului 2002.

Economia a mers in jos

Pe plan economic, globalizarea a inregistrat o oarecare incetinire anul trecut in comparatie cu valorile din anii anteriori. Aceasta deoarece marile puteri economice ale lumii – Statele Unite, Japonia si Uniunea Europeana – au experimentat simultan dificultati. Cresterea economica globala a scazut de la 4% in 2000 la 1,3% in 2001. Tendinta se inregistrase inca dinainte de 11 septembrie, s-a accentuat imediat dupa atacurile teroriste de la New York si Washington, dar, din fericire, nu a continuat dramatic pe o perioada foarte lunga de timp in 2002. In special in sectoare ca aviatia si turismul, Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare nota anul trecut ca, la sase luni de la atentatele ce au zguduit inima financiara a Occidentului, -efectele economice directe pareau sa fi palit-, in special ca rezultat al interventiei rapide a bancilor centrale din intreaga lume, care au raspuns prin reducerea agresiva a dobanzilor. Din tabloul economic al anului trecut nu poate lipsi reducerea cu 50% a investitiilor straine directe, ca urmare a diminuarii achizitiilor si fuziunilor transfrontaliere. In termeni nominali insa, fara a lua in calcul inflatia, investitiile straine directe au ajuns in 2002 la cel mai inalt nivel al ultimilor patru ani. Tranzactiile comerciale au scazut si ele cu 1,5% anul trecut, dupa un boom de 12 procente in 2000.

Recorduri in comunicarea politica si organizationala

Cu exceptia nivelului economic, globalizarea s-a accentuat in alte domenii. Razboiul antitero a fost un factor-cheie ce a alimentat integrarea politica. Peste 180 de natiuni s-au implicat in coalitia impotriva terorismului. 25 de natiuni au participat la operatiuni militare, iar 132 au semnat Conventia Internationala pentru Suspendarea Finantarii Terorismului. 134 au acordat alte tipuri de asistenta, de la drepturi de folosire a bazelor aeriene si tranzit la sprijin umanitar.

Tot mai multe state au obtinut statutul de membru al unor organizatii internationale, in principal in cadrul acelora axate pe probleme comerciale si umanitare. China a aderat la Organizatia Mondiala a Comertului si a devenit al patrulea mare -comerciant- al lumii, dupa SUA, Japonia si UE. In pofida tensiunilor politice cu partea continentala chineza, Taiwanul a fost integrat in acelasi cerc comercial. Organizatia Internationala pentru Migratie a primit trei noi membri in sanul ei. Si, desi numarul misiunilor ONU a scazut in 2001, tot mai multe state s-au implicat in actiunile militare sau umanitare ale forului international. Paradoxal, chiar si miscarile antiglobalizare au capatat o puternica dimensiune globala, inca din 2001, o data cu prima reuniune, la Porto Alegre, in Brazilia, a Forumului Social Mondial.

Fondurile pentru institutiile internationale-cheie au crescut. Multumita contributiilor voluntare, Organizatia Mondiala a Sanatatii se poate lauda cu o argumentare bugetara de peste noua procente. Fondul Monetar International a asistat, la randul lui, la un salt bugetar de 6%.

Turismul a suferit in primele luni ale anului trecut, dar dificultatile au fost mai putin dureroase decat se preconiza imediat dupa 11 septembrie. La sfarsitul anului trecut, numarul turistilor internationali inregistrati la -sosiri- ajunsese la 597 de milioane, o descrestere de 0,95% in comparatie cu 2001 si prima scadere de dupa al doilea razboi mondial. Deosebit de afectate au fost Asia de sud-est, America si Orientul Mijlociu, unde scaderea a atins 10%.

Conversatii telefonice de 120 miliarde de minute

Concomitent cu anularea unora dintre calatoriile internationale, oamenii de afaceri si persoanele particulare au apelat din ce in ce mai mult la comunicarea prin telefon si Internet. Traficul international in domeniul telefoniei a crescut cu noua procente, ajungand la 120 miliarde de minute. In timp ce dot com-urile dadeau faliment, numarul utilizatorilor de Internet din lume a crescut cu 22,5%, ajungand, de la 451 milioane in 2000 la 552,5 milioane in 2001 si 580 milioane un an mai tarziu. Doar China a furnizat 11 milioane de noi utilizatori in 2001, in timp ce pietele in curs de dezvoltare au contribuit cu peste 30 de milioane.

Invinsi si invingatori

In general, natiunile mici au avut performante mai bune decat marii competitori internationali. Dar, in unele cazuri, aceleasi motive care au stat la baza intrarii de capital strain intr-o anumita tara, in 2001, au contribuit anul trecut la iesirea acestuia. Tari ca Noua Zeelanda, Africa de Sud, Turcia sau Romania si-au vazut mare parte a investitiilor de portofoliu lichidate (fenomen in desfasurare de ani buni in alte tari, precum Indonezia, Argentina sau Rusia).

Europa Occidentala a avut de suferit din punct de vedere al integrarii economice, in timp ce la capitolul politic, tehnologie si contacte personale a avut scoruri dintre cele mai bune. Investitiile straine directe din si catre Marea Britanie au scazut cu peste 75%. In cazul Germaniei, procentul a fost de 70%. Investitiile de portofoliu in Italia s-au diminuat la jumatate si chiar centrul financiar al Londrei a experimentat astfel de probleme. Rezultatul: Europa Occidentala a fost singura regiune din lume al carui punctaj in indexul de globalizare a scazut in comparatie cu anii trecuti (noua dintre cele 15 state luate in calcul au inregistrat un punctaj mai mic – Finlanda, Franta, Spania au iesit din top 10 al integrarii economice globale anul acesta).

Fenomenul Irlanda

Una din tarile ce au supravietuit furtunii a fost Irlanda. In pofida dificultatilor economice, Irlanda si-a consolidat fluxurile de capital si investitiile in industriile high-tech. Adoptarea monedei unice europene si o noua legislatie au eliminat barierele financiare, permitandu-le investitorilor din tarile mai bogate ale Uniunii Europe sa intre pe piata irlandeza.

Legaturile Irlandei cu economia globala au devenit din ce in ce mai stranse, gratie investitiilor masive in industriile viitorului. Comertul a crescut, Irlanda fiind bine plasata in ce priveste exporturile de componente de computere, electronice si produse mediacale si farmaceutice. Infrastructura sa de Internet continua sa se dezvolte. Irlanda a fost totodata anul trecut cea mai -vorbareata- dintre natiunile lumii.

Cazul Elvetia

Reputatia de centru international al serviciilor financiare a intensificat circulatia de capital. Elvetia este recunoscuta pentru volumul profiturilor realizate de cetatenii sai in strainatate, care se ridica la circa 7600 de dolari pe cap de locuitor anual. Centru turistic (11 milioane de vizitatori in 2001), Elvetia se poate lauda, la randul ei, cu un numar mare de calatorii internationale – 1,85 in medie anual, cifra depasita numai de Cehia.

A treia in top, Suedia a fost propulsata de puternica sa infrastructura de Internet si de saltul urias al investitiilor straine directe (companii germane, franceze si finlandeze au achizitionat actiuni la diverse regii suedeze).

Asia de Sud Est – premianta la economie

Titlul de cea mai integrata regiune a lumii din punct de vedere economic revine Asiei de Sud Est, orientata fiind spre export, a avut ceva de suferit de pe urma incetinirii globale a cresterii economice.

Singapore si Malaesia se afla in top 10 – economic -, pe locurile patru, respectiv opt. Gratie numarului mare de utilizatori de Internet (o crestere de 35%), Malaesia a ajuns pe pozitia 18 in clasamentul general, fiind botezata cafe-Internet-ul Asiei de Sud Est. Singapore a pierdut un loc in topul international, din cauza scaderii cererii globale de componente de calculator – punctul sau forte. Totusi, Singapore ramane cea mai globalizata natiune asiatica.

Cehia – principala atractie a Europei de Est

Revenind la continentul european, tarile din Est au facut cu brio fata mareei economice negative. Exporturile si importurile au crescut. Unii dintre fostii sateliti ai Moscovei au inregistrat rezultate mai bune decat Rusia.

Cehia este cea mai globalizata natiune din regiune, dovedindu-se extrem de atractiva pentru investitorii straini, multumita locatiei sale avantajoase, in centrul Europei, dar si fortei de munca ieftine si bine pregatite de care dispune.

Africa si America Latina: codasele topului

Cele mai putin mediatizate zone ale lumii – Africa si America Latina – sunt totodata printre cele mai slab globalizate. Africa ocupa cu siguranta locul intai, Botswana fiind rege printre orbi, gratie exporturilor de diamante, dar si a mobilitatii fortei sale de munca. La polul opus, Kenya este cea mai inchistata dintre natiunile africane. In ce priveste telecomunicatiile, continentul negru incepe sa se miste. Statisticile aratau acum cativa ani ca intregul continent african are mai putine telefoane decat Tokio. Ei bine, situatia s-a schimbat: numarul telefoanelor africane il depaseste acum de doua ori pe cel din capitala nipona.

In America Latina, cele doua extreme sunt Panama (care redirectioneaza importurile din SUA, Europa si Asia in interiorul continentului, obtinand profituri frumoase), plasata pe locul 30 in clasamentul general, si Venezuela – care a cazut de pe 57 pe 60. Daca declinul din 2001 a fost cauzat de ieftinirea petrolului (titeiul reprezinta 80% din exporturile acestui stat), anul trecut violentele politice si sociale au dat si mai mult inapoi aceasta tara sud-americana. Oamenii de afaceri locali dau vina pe presedintele Hugo Chavez pentru problemele economice ale Venezuelei. De altfel, urmare unei greve pe timp nelimitat indreptate impotriva presedintelui, sectorul petrolier din Venezuela este paralizat de la inceputul lui decembrie.

Orientul Mijlociu – in dizgratie

Orientul Mijlociu si Lumea Araba nu stau nici ele prea bine in ce priveste globalizarea. Dar evolutiile au fost extreme in aceasta parte a lumii. Maroc a urcat de pe locul 29 pe 46, fiind cea mai globalizata tara araba, gratie liberalizarii sectorului de telecomunicatii. Arabia Saudita (cazuta pe 61, de la un frumos loc 37, anul trecut) este totodata cea mai mare si cea mai putin integrata economie araba. Esecul sau in 2002 a fost cauzat in principal de scaderea investitiilor straine directe, ca urmare a perceptiei negative a regatului de catre comunitatea occidentala de afaceri si a racirii relatiilor cu Statele Unite.

In ansamblu, tarile arabe raman pe tusa procesului de globalizare. Cresterea economica a stagnat (in 1987, Orientul Mijlociu contribuia cu zece procente la totalul exporturilor globale. In 2001, procentul era de numai 3,5%). Un raport recent al Forumului Economic Mondial invinovateste guvernele din regiune pentru ca urmaresc o singura dimensiune a strategiei de crestere economica, bazata pe acumularea de capital. Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare are aceeasi parere negativa: doar 1,2% dintre arabi au acces la un computer, iar jumatate dintre acestia nu folosesc deloc Internetul. Nivelul ridicat al analfabetismului, ca si numeroase deficiente in sistemul educational au contribuit la adancirea prapastiei dintre arabi si restul lumii.