Home În Lume Romania raspunde strigatului de lupta al SUA

Romania raspunde strigatului de lupta al SUA

DISTRIBUIŢI

Razboiul impotriva Irakului nu este o optiune pe care autoritatile de la Bucuresti sa o excluda pentru perioada imediat urmatoare. Pe linia anuntata de premierul Adrian Nastase la inceputul anului, Romania, ca viitoare membra NATO, este pregatita sa-si indeplineasca obligatiile fata de partenerul sau american, in speta sa participe la o coalitie internationala care sa puna in practica prevederile ultimei rezolutii ONU privind Irakul si sa contribuie la dezarmarea regimului Saddam Hussein. Aceasta, deoarece oficialii romani apreciaza drept -substantiale- si -extrem de convingatoare- probele diplomatiei americane referitoare la vinovatia Irakului, facute publice miercuri seara, in fata Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite si in prezenta presei internationale. Intr-o montare mediatica de exceptie, secretarul de stat Colin Powell a prezentat o serie de fotografii din satelit, inregistrari audio si video, furnizate de serviciile secrete, care demonstreaza fara putinta de tagada, in opinia SUA, ca Irakul desfide ONU, continuandu-si programul de fabricare a arsenalului de distrugere in masa si incercand sa il ascunda de inspectorii internationali. In plus, Bagdadul se face vinovat si de colaborarea cu reteaua Al-Qaida. Respinse de irakieni drept -ilare-, -un desen animat cu efecte speciale-, acuzatiile nu au reusit sa schimbe opinia principalilor oponenti ai SUA in chestiunea irakiana – Franta, Rusia, China, Germania – care militeaza in continuare pentru prelungirea inspectiilor ONU. Tinand cont de faptul ca trei dintre aceste tari au drept de veto in cadrul Consiliului de Securitate, nu este greu de inteles ca valsul diplomatic va mai continua ceva timp inainte de declansarea razboiului. Pe de alta parte, iminenta acestuia nu mai poate fi pusa sub semnul intrebarii acum, dupa ce Statele Unite au mers prea departe pentru a mai putea face cale intoarsa.

Gata de razboi

Declaratia Grupului de la Vilnius – comuna celor 10 state sud-est europene care doresc sa se integreze in Alianta Nord-Atlantica (Letonia, Lituania, Estonia, Romania, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Albania, Croatia, Macedonia) – reitereaza angajamentul pe care aceste tari si l-au luat in decembrie anul trecut, la summitul NATO de la Praga. Ea a fost astfel gandita incat sa fie publicata la numai cateva ore de la discursul lui Powell in Consiliul de Securitate, constituindu-se intr-un raspuns la invitatia la razboi venita din partea mai-marilor de la Washington.

-Am sprijinit activ eforturile comunitatii internationale destinate dezarmarii Irakului prin mijloace pasnice. Acum a devenit clar ca Irakul incalca, intr-adevar, rezolutiile Consiliului de Securitate, inclusiv Rezolutia 1441. (…) Solicitam Consiliului sa ia masurile necesare, in replica la amenintarea permanenta pe care o reprezinta Irakul pentru pacea si securitatea internationala-, si-au motivat cele 10 state pozitia comuna, apreciata de presa internationala drept mai radicala chiar decat atitudinea -celor opt-, care a marcat saptamana trecuta impartirea Europei in doua tabere: una pro, cealalta antiamericana. Marea Britanie, Spania, Italia, Danemarca, Portugalia, Polonia, Cehia, Ungaria au semnat atunci o scrisoare de sprijin a pozitiei americane, in replica la opozitia fatisa franco-germana fata de folosirea fortei impotriva Bagdadului.

Bulgaria iese la inaintare

La numai cateva ore dupa spectacolul mediatic orchestrat de Colin Powell si ulterior publicarii declaratiei Vilnius, Bulgaria s-a grabit sa se erijeze in varful de lance al frontului balcanic. Astfel, guvernul de la Sofia si-a dat ieri acceptul la solicitarea SUA privind utilizarea spatiului aerian si a infrastructurii sale in cazul unui razboi, anuntandu-si totodata disponibilitatea de a trimite o unitate bulgara de aparare nucleara, biologica si chimica in zona de criza, pentru misiuni umanitare si de salvare in imediata vecinatate a Irakului. Acordul, valabil pentru urmatoarele sase luni, urmeaza sa fie ratificat astazi de parlamentul bulgar.

Celelalte state nu au facut publice detaliile participarii la o eventuala coalitie internationala antiirakiana. Pentru multe dintre ele, insa, posibil si pentru Romania, participarea la razboi s-ar putea traduce mai curand in sprijin logistic, deschiderea spatiului aerian pentru avioanele americane si britanice, interventii umanitare in perioada urmatoare incheierii conflictului militar. Trimiterea de trupe in focul bataliei nu tine, in principiu, de competenta micilor state din sud-estul european.

Bucurestiul – pe traiectoria irakiana

Dincolo de dorinta de a se remarca in randul tarilor Vilnius, graba Bulgariei mai are o explicatie. Nu trebuie uitate acuzatiile de anul trecut la adresa unei companii de stat bulgare, referitoare la furnizarea de componente de avioane catre Irak, care au condus la declansarea unui scandal deloc magulitor pentru imaginea internationala a vecinilor nostri.

Bulgaria nu a fost insa singura tara din zona care a atras interesul irakienilor. Alaturi de Slovenia (dar si de Rusia si India), Romania a fost mentionata in discursul sau de catre seful diplomatiei americane drept tara din care Bagdadul a incercat sa achizitioneze echipamente electromagnetice pentru imbogatirea uraniului.

Toate tentativele irakiene au esuat insa, au tinut sa precizeze autoritatile romane. Ministrul de externe, Mircea Geoana, a afirmat ca Irakul a incercat sa procure echipamente din Romania in 1995, 1996 si 1999, dar nu a reusit gratie interventiei serviciilor secrete romane si americane. La randul lui, fostul sef al SIE, Catalin Harnagea, sustine ca Bagdadul intentiona sa achizitioneze subansamble de rachete, prin intermediari arabi, dar planurile i-au fost dejucate in 1999, Bucurestiul fiind pus in garda, cu un an inainte, de CIA. Informatii mai detaliate au venit din partea fostului ministru al apararii, Victor Babiuc, care a precizat ca Irakul a incercat de mai multe ori sa cumpere armament romanesc, incheind si conventii in acest sens, in 1994-1995, si a fostului sef al Contrainformatiilor Militare, Decebal Ilina, care apreciaza ca Powell a facut referire la contractul Aerofina – Irak, mediat de o firma iordaniana. Valoarea contractului era insa de numai 40.000 de dolari si consta in livrarea de carcase si magneti de motoare, pe care irakienii sustineau ca le vor folosi in scopuri civile. Din decembrie 1996, Ministerul Apararii a sistat insa toate contractele cu Irakul, iar acesta nu a mai testat deloc piata romaneasca dupa 1999.

Informatiile sosite ieri de la Liubliana arata ca, in 1999-2000, irakienii s-au reorientat spre Slovenia, unde au intampinat insa aceeasi reticenta, toate contractele fiind blocate.

Powell nu a reusit sa convinga

Efuziunea manifestata de mai noii parteneri europeni ai Americii nu se regaseste in randul unor mari puteri militare de pe continent, de genul Frantei sau Rusiei, si nici in cazul Chinei – membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU, alaturi de Marea Britanie si SUA. La unison, cei trei piloni ai taberei pacifistilor au cerut continuarea inspectiilor in Irak, in timp ce Berlinul a anuntat ca va da un raspuns discursului lui Powell dupa ce expertii germani vor analiza datele furnizate de acesta.

In replica, Londra a amenintat ca este gata sa mearga la razboi si fara mandat ONU, in cazul -folosirii capricioase a dreptului de veto- de catre unul dintre membrii permanenti ai Consiliului.

Pozitiile divergente ale celor cinci state sugereaza ca SUA mai au de facut ceva eforturi pentru a convinge ONU sa dea unda verde impotriva Irakului. Oricum, cativa pasi inainte tot au fost facuti, fapt demonstrat de nuantarea pozitiei UE, care a avertizat Bagdadul ca, daca nu va profita de Rezolutia 1441 a Consiliului de Securitate – respectiv ultima ocazie de a se dezarma pe cale pasnica -, atunci va fi responsabil pentru consecintele actiunilor sale.

Ce urmeaza?

In pofida zgomotului din ce in ce mai asurzitor al tobelor de razboi, nici o decizie finala nu se contureaza pana saptamana viitoare, cand este asteptat un nou raport al sefului inspectorilor ONU, Hans Blix, si al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica. Reprezentantii celor doua organisme insarcinate cu supravegherea procesului de dezarmare a Irakului vor ajunge maine la Bagdad, pentru o ultima verificare a situatiei de pe teren.

Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.