Administratia americana poarta negocieri pentru amplasarea celui mai mare sistem de aparare antiracheta american din afara granitelor tarii. Este vorba despre nou-intratele in NATO Cehia si Polonia, care vor deveni baze ale controversatului sistem de protectie impotriva rachetelor balistice intercontinentale (NMD). -The Guardian- scria, in editia de ieri, ca oficialii polonezi s-au aratat mai mult decat incantati de aceasta perspectiva, delegatiile celor doua state discutamd de mai bine de opt luni posibilitatile tehnice de amplasare. Si Praga a confirmat acest lucru, subliniind ca se studiaza locatia posibila pentru statiile radar americane. -Suntem foarte interesati de acest proiect-, a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe din Cehia, Boguslaw Majewski. Surse de la Pentagon au dezvaluit ca, pentru Polonia, sunt preferati muntii din sudul tarii. Oficialii polonezi sunt de acord cu amplasarea a trei statii radar americane, a unei baze de interceptare a rachetelor balistice cu raza lunga de actiune. In Cehia se discuta despre declararea unei zone de 100 km patrati teritoriu american, pentru baza militara. Surprinzator, chiar daca discutiile au inceput la sfarsitul anului trecut, presedintele Comisiei pentru aparare si securitate din Senatul Cehiei a aflat numai saptamana trecuta despre posibilitatea ca americanii sa aduca NMD in tara sa. Drept care a cerut o intalnire cu ministrul apararii, Miroslav Kostelka, pentru a-i cere socoteala. Acesta l-a asigurat insa ca totul este in faza de proiect si ca va elabora un raport care va fi gata saptamana viitoare. In afara Cehiei si Poloniei, o sursa de la Washington a afirmat ca si Ungaria poate deveni o baza a NMD-ului american, asa cum se studiaza posibilitatea amplasarii unor astfel de baze in Bulgaria si Romania.
Ce este NMD?
Una dintre primele provocari ale presedintelui George W. Bush, la inceput de mandat, a fost lansarea sistemului de protectie impotriva rachetelor balistice intercontinentale (NMD). In mai 2001, Bush a tinut un discurs-eveniment, la Universitatea Nationala de Aparare din Washington, in care s-a aratat decis sa introduca sistemul de protectie impotriva rachetelor balistice intercontinentale (NMD – National Missile Defense) si sa ceara revizuirea tratatului antiracheta ABM (Anti-Ballistic Missile), semnat la 26 mai 1972, la Moscova. Tratatul ABM limiteaza capacitatile de sisteme antiracheta ale tarilor semnatare si interzice amplasarea oricarui sistem care sa acopere intreg teritoriul tarii. Actul autorizeaza doar instalarea a doua locatii antibalistice pentru fiecare tara, dintre care una pentru protejarea capitalei, aflata la o distanta de cel putin 1.300 de kilometri. Fiecare dintre acestea nu trebuie sa cuprinda mai mult de 100 de rachete de interceptare si 100 de lansatoare.
Proiectul scutului antiracheta, prezentat de presedintele Bush, prevede multiplicarea locatiilor antibalistice pe teritoriul SUA si al aliatilor europeni, astfel incat orice racheta sa fie interceptata la jumatatea cursei sau in momentul in care aceasta intra din nou in atmosfera.
Bush a spus in discursul sau ca tratatul ABM cu Rusia trebuie sa fie -inlocuit-. Discursul sefului administratiei americane a demonstrat schimbarea de strategie a SUA dupa terminarea razboiului rece, Rusia nemaifiind socotita principalul adversar, in schimb fiind vizate state incontrolabile, precum Irakul, Iranul sau Coreea de Nord.
Pentru a atrage bunavointa Rusiei, Bush a promis, in schimb, reducerea arsenalului nuclear. Rusia s-a opus introducerii sistemului american antiracheta si a propus statelor europene un proiect propriu, mult mai ieftin decat cel american. Nici China nu a agreat sistemul NMD, apreciind ca acesta -nu relanseaza doar cursa inarmarii si creeaza o proliferare a armelor de distrugere in masa, dar ameninta si pacea si securitatea in lumea secolului 21-. Costul ridicat al scutului este unul din motivele pentru care proiectul a intampinat in SUA opozitia democratilor. Un alt motiv de ingrijorare a fost fezabilitatea indoielnica a sistemului. In fine, cel mai mare motiv de ingrijorare este posibilitatea reaparitiei cursei inarmarilor si a spectrului razboiului rece.
La intors
Presedintele american George W. Bush a atacat Irakul… preventiv. Cel putin asa reiese din ultimul sau discurs, sustinut la Oak Ridge (Tennessee), in care a subliniat ca nu isi va modifica politica in urma prezentarii raportului Comisiei pentru informatii a Senatului. Documentul a conchis ca CIA a comis erori grave, estimand ca Saddam Hussein detinea sau producea arme de distrugere in masa. Bush a recunoscut ca raportul -a identificat limite ale capacitatilor serviciilor americane de informatii-, dar a precizat ca documentul nu il va determina sa modifice strategia atacurilor preventive, in concordanta cu care a declansat razboiul din Irak. -Cu toate ca nu am descoperit arsenalul de arme de distrugere in masa, invadarea Irakului a fost justificata-, a precizat Bush. Razboiul a inlaturat un dusman -care avea capacitatea de a produce acest tip de arme si care ar fi putut furniza teroristilor un arsenal de asemenea natura-, a adaugat el.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
