Home În Lume Serbia si Muntenegru: o uniune cu termen de valabilitate trei ani

Serbia si Muntenegru: o uniune cu termen de valabilitate trei ani

DISTRIBUIŢI

Adeptii muntenegreni ai separarii de Serbia sunt pe cale de a-si vedea visul cu ochii. Dupa luni intregi de negocieri oficiale, la Belgrad, a fost semnat, ieri, acordul care alunga Iugoslavia de pe scena politica mondiala si netezeste calea Muntenegrului spre independenta.

Potrivit documentului, actualii parteneri din cadrul Federatiei Iugoslave, ramasi singuri din 1992, vor deveni, o data cu modificarea Constitutiei, doua state semiindependente, fiecare cu economia, moneda si sistemul sau vamal. In comun, vor fi o Presedintie federala, un Parlament unicameral (nu bicameral, ca pana acum), un Consiliu de Ministri, o Curte de Justitie, un Consiliu Suprem de Aparare a Tarii, ce vor coordona armatele celor doua state si politica externa. Consiliul de Ministri va avea cinci departamente (politica externa, aparare, relatii economice internationale, relatii economice interne, protectia drepturilor omului si minoritatilor). Noua entitate, care va avea un singur reprezentant la Natiunile Unite, se va numi -Serbia si Muntenegru-.

Zilele acesteia sunt, insa, numarate, dat fiind ca noul stat trebuie sa ramana in forma actuala cel putin trei ani, dupa care tarile membre au dreptul de a recurge la procedurile institutionale necesare schimbarii de statut, respectiv iesirii din uniune.

Documentul a fost semnat de presedintele iugoslav Voislav Kostunita, muntenegreanul Milo Djukanovici, premierul sarb Zoran Djindjici, omologul sau de la Podgorita, Filip Vuianovici, si vicepremierul iugoslav Miroljub Labus, in prezenta mediatorului european Javier Solana.

Pentru a intra in vigoare, documentul va fi supus aprobarii parlamentare in cele doua state, dar si la nivelul intregii federatii. El urmeaza sa fie adoptat in iunie, pentru ca in toamna sa se desfasoare alegeri pentru proaspatul legislativ.

Ultimii pasi spre independenta

Ultimele evolutii de la Belgrad rezolva, cel putin deocamdata, solicitarile de independenta venite de la Podgorita de ani de zile si intensificate dupa alungarea de la putere a fostului presedinte, Slobodan Milosevici. Occidentul a sprijinit initial politica de independenta a Muntenegrului, pentru ca, ulterior razboiului din Kosovo, sa isi schimbe atitudinea si sa inceapa sa se ingrijoreze de exemplul negativ care le-ar fi dat astfel albanezilor din regiune.

Campania de independenta a Muntenegrului a inceput inca din iunie 1998, cand a fost ales in functie presedintele Djukanovici. Seful statului a promis un referendum in aceasta chestiune, care nu va mai fi necesar, insa, in actualul context.

Totusi, Djukanovici trebuie sa vanda acordul de la Belgrad si cercurilor politice de la Podgorita, divizate in problema separarii de Serbia. Nu trebuie uitat ca presedintele Kostunita considera acordul drept o victorie personala (el a promis sa mentina integritatea federatiei), in timp ce Guvernul minoritar al lui Djukanovici depinde de sprijinul unei formatiuni separatiste pentru a supravietui. Context in care nu este greu de ghicit ce se va intampla exact peste trei ani de la intrarea in vigoare a intelegerii semnate ieri si considerata de ambele parti implicate drept un compromis deocamdata satisfacator. Belgradul, ca de altfel si Solana, spera, totusi, ca, pana atunci, perspectiva integrarii comune in Uniunea Europeana ar mai putea domoli pasiunea pentru independenta manifestata de conducatorii Muntenegrului.

O istorie de 84 de ani

La 84 de ani de la crearea sa, Iugoslavia isi traieste ultimele clipe, urmare a acordului semnat, ieri, la Belgrad.

Iugoslavia s-a nascut la 1 decembrie 1918, cand reprezentantii slovenilor, croatilor si sarbilor, constituiti pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar, au creat regatul iugoslav, cunoscut sub acest nume de la 6 ianuarie 1929.

Teritoriile inglobate in 1918, la care a fost adaugata dupa al doilea Razboi Mondial si Istria, ca de altfel si alte cateva orase de pe coasta adriatica, au ramas unite pana in 1991.

La 29 noiembrie 1943, Josip Broz Tito punea bazele Iugoslaviei comuniste, care nu a supravietuit fondatorului sau decat 10 ani. Cele sase republici constituente s-au separat in 1991 – Slovenia si Macedonia relativ pasnic, Croatia si Bosnia intr-o baie de sange. Cateva luni mai tarziu, Serbia si Muntenegru se pronuntau printr-un referendum pentru crearea Federatiei Iugoslave, a carei dispartie definitiva este asteptata peste trei ani.

Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.