Divergentele dintre Statele Unite si Europa cu privire la competenta Tribunalului Penal International, a carui activitate a debutat ieri, la Haga, au atins un nou punct culminant duminica, zi in care Washingtonul s-a folosit de dreptul sau de veto pentru a impiedica continuarea operatiunilor de mentinere a pacii din Bosnia – decizie de rutina care se ia o data la sase luni.
Statele Unite si-au exprimat astfel nemultumirea cu privire la refuzul Consiliului de Securitate al ONU de a-i scoate de sub jurisdictia Curtii pe americanii implicati in operatiuni de mentinere a pacii in diverse parti ale lumii. Aceasta, dupa ce presedintele George W. Bush a refuzat ratificarea actului de nastere a TPI, semnat de predecesorul sau, Bill Clinton, ba chiar a amenintat cu sanctionarea acelor state ce colaboreaza cu tribunalul.
Decizia americanilor de a recurge la dreptul lor de veto este mai mult simbolica. Semnificativ in acest sens este faptul ca, la numai cateva ore dupa vot, Statele Unite au acceptat o propunere de compromis a Frantei de a extinde cu trei zile mandatul trupelor ONU si NATO din fosta republica iugoslava, ieri fiind programata o reuniune speciala a Consiliului Aliantei Nord-Atlantice, in cadrul careia urma a se discuta despre viitorul SFOR (Forta de Stabilitate din Bosnia). SFOR dispune de 19.000 de militari, din 25 de tari, aflati sub comanda generalului american John Sylvester, dar efectivele urmeaza sa fie reduse la 12.000 de membri pana la sfarsitul anului. Dintre cei 19.000, 3.100 sunt americani. NATO sustine ca votul american nu va influenta in nici un fel viitorul SFOR, al carui mandat a fost ferm stabilit prin Acordul de la Dayton, din decembrie 1995, care a pus capat razboiului din Bosnia. Exista insa temeri ca unii dintre aliati si-ar putea retrage soldatii din cauza lipsei sprijinului american.
Diplomatii europeni si-au exprimat temerile ca exercitarea de catre SUA a dreptului de veto marcheaza inceputul retragerii americane din operatiunile internationale de mentinere a pacii, in cadrul programului antitero de redistribuire a fortelor militare in acele puncte sensibile ale globului unde se concentreaza interesele specifice ale Statelor Unite. -In joc este insasi capacitatea Natiunilor Unite de a continua operatiunile de mentinere a pacii, care aduc un imens serviciu comunitatii internationale-, considera ambasadorul francez la ONU, Jean-David Levitte.
La randul sau, secretarul general al ONU, Kofi Annan, a avertizat ca decizia americana compromite misiunea Natiunilor Unite in Bosnia, ce urmeaza a fi preluata la sfarsitul anului de Uniunea Europeana. Chiar si aliatul traditional al SUA, Marea Britanie, a comentat dur pozitia americana, secretarul britanic pentru dezvoltare internationala, Clare Short, afirmand ca aceasta -reprezinta o dezamagire enorma pentru aceia care doresc ca regulile de baza ale decentei sa se aplice tuturor, in acelasi mod si in acelasi timp-.
Replica americana nu a intarziat sa vina, ambasadorul SUA la ONU, John Negroponte, argumentand ca si-a exercitat dreptul de veto cu mare regret, dar, -date fiind responsabilitatile noastre globale, ramanem tinta predilecta si nu ne putem permite ca un tribunal a carui jurisdictie nu o recunoastem sa ne judece deciziile-.
Exista putine sanse ca vreunul dintre cei 46 de membri americani ai fortelor ONU din Bosnia, care antreneaza viitoarea forta de Politie locala, sa fie adus vreodata in fata noului tribunal de la Haga, care va judeca numai crime de razboi sistematice si pe scara larga. Dar Washingtonul a ales sa dea un exemplu si, eventual, sa impuste doi iepuri dintr-odata, fortand retragerea trupelor sale din operatiunile balcanice si subminand totodata autoritatea TPI.
In timp ce Statele Unite se opun cu inversunare tribunalului, temandu-se ca soldatii sai ar putea deveni victime ale unei vanatori de vrajitoare lansate de procurori, liderii Uniunii Europene, care au ratificat documentul de infiintare a Curtii, considera existenta acesteia drept cel mai important pas din ultimii 50 de ani in legislatia internationala privind apararea drepturilor omului.
Castile Albastre americane
Pe langa cei 46 de ofiteri membri ai fortelor ONU din Bosnia, Statele Unite si-au mai trimis reprezentanti in Sahara de Vest (sapte), la frontiera dintre Irak si Kuweit (11), la cea dintre Eritreea si Etiopia (sapte), doi in Ierusalim si 78 in Timorul de Est. Alti 551 de ofiteri de Politie americani activeaza in Kosovo. Dat fiind ca Iugoslavia, care detine inca suveranitatea asupra provinciei, a ratificat documentul de creare a Tribunalului Penal International, americanii din Kosovo se afla sub jurisdictia acestuia.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
