Chiar dacă războiul cu regimul al-Assad pare mai mult o chestiune de timp și mai puțin de probabilitate, ambele tabere mimează pe un joc diplomatic în care încearcă să-și ante-legitimează acțiunile ulterioare. În timp ce SUA și alte state occidentale încearcă să își găsească un „casus belli” cât mai pertinent, Rusia se joacă de-a diplomația și recurge la orice mijloace pentru a tărăgăna un scenariu de război dat ca sigur. Moscova a anunțat ieri prin vocea șefului diplomației, Serghei Lavrov, că lucrează împreună cu Damascul la elaborarea unui "plan concret" vizând plasarea arsenalului chimic al Siriei sub control internațional. "Intenționăm să propunem acest plan cât mai curând posibil și suntem pregătiți să lucrăm la el împreună cu secretarul general al ONU, membrii Consiliului de Securitate al ONU, Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice", a declarat Lavrov într-o conferință de presă cu omologul său libian Mohamed Abdelaziz. ?ê?£i regimul sirian este de acord cu Rusia, cel mai puternic aliat al său și furnizor de armament. "Ieri (luni) am avut o ședință de negocieri fructuoase cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov (…), și, deja în cursul serii, ne-am exprimat acordul cu privire la inițiativa rusă", a declarat ieri, la Moscova, ministrul sirian de Externe, Walid Mouallem.
Washington-ul nu mai are răbdare
Chiar dacă a dat un răgaz acestei tabere, Washington-ul a anunțat ieri că nu va aștepta prea mult până la punerea în aplicare a unui asemenea plan. Statele Unite nu vor aștepta mult timp ca Rusia să formuleze propunerea de plasare sub control internațional a arsenalului chimic sirian, avertizează secretarul de Stat american, John Kerry. Pe aceeași poziție s-a așezat și secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, care a adăugat că această opțiune diplomatică a Rusiei va reuși numai în contextul în care amenințarea cu o acțiune militară americană rămâne reală și credibilă. În tot acest context, diplomația rusă caută să consulte cât mai multe state NATO pentru a tatona situația creată. Ambasadorul Federației Ruse în România, Oleg Malginov, a cerut ieri o audiență la MAE român privind situația de criză din Siria, în contextul creat de atacul cu arme chimice care a avut loc la Damasc pe 21 august și de evoluțiile politice înregistrate ulterior. Tot acest scandal legat de armele chimice a luat amploare după ce Siria a recunoscut pentru prima dată pe 23 iulie 2012 că deține arme chimice și a amenințat că le va folosi în cazul unei intervenții militare occidentale, dar niciodată împotriva populației sale. Siria este una dintre puținele țări care nu au semnat Convenția privind interdicția armelor chimice și care nu este, astfel, membră a Organizației înărcinată cu controlul și aplicarea acesteia (OIAC). Programul chimic sirian a început în anii '70, cu ajutorul Egiptului, iar ulterior al fostei Uniuni Sovietice. De asemenea, Rusia, în anii '90, și apoi Iranul, începând din 2005, i-au furnizat o susținere, afirmă Nuclear Threat Initiative, o organizație independentă care recenzează date din surse "deschise" despre arme de distrugere în masă. În martie 2013, regimul de la Damasc și rebelii s-au acuzat reciproc că au utilizat arme chimice în conflict.
Mădălin Necșuțu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
