SUA sugerează Bucureștilor o încălzire a relațiilor cu Moscova

Experții americani sunt de părere că o dependență cât mai redusă a României de gazele rusești ar putea rezolva multe probleme de pe agenda bilaterală româno-rusă. În prezent, România exportă circa o treime din consumul de gaze naturale din Rusia. Expertul american în strategii de securitate națională, directorul adjunct al Programului Rusia și Eurasia din Centrul Carnegie Matthew Rojansky, a declarat ieri într-o conferință organizată la Ambasada SUA din România, că o reconciliere a Bucureștilor și a Moscovei ar putea conduce și spre o închidere a dosarului transnistrean. Acesta a spus că pentru încălzirea relațiilor este nevoie de îmbunătățirea percepției la nivelul societății, și nu neapărat la nivelul relațiilor geopolitice. Oferind exemplul apropierii după accident aviatic de la Smolensk și recunoașterea de către Moscova a masacrului de la Katyn, unde au fost ucisă elita poloneză regăsită în 20.000 de ofițeri, Rojansky a spus că o încălzire pe relația București-Moscova ar putea începe de la deschiderea unor arhive și asistență reciprocă. "Nu vorbesc de asumarea oficială a unor responsabilități, scuze oficiale la nivel parlamentar sau prezidențial, dar simpla deschidere a arhivelor, accesul liber la informații. Al doilea lucru pe care îl puteți face se referă la vizitele la nivel înalt (…), un discurs important similar cu cel ținut de Joe Biden la Munchen, care a fost foarte bine primit la Moscova. E adevărat că a fost urmat și de substanță. Ați putea avea un discurs asemănător, poziții ale grupurilor de studenți, ale cultelor religioase, ale mediului de afaceri. De fapt, cred că reducerea dependenței României de Gazprom ar facilita reconcilierea cu Rusia, pentru că unul dintre principiile reconcilierii este că părțile se împacă mai bine de pe poziții de forță: Germania a putut face reconcilierea cu Franța, cu Israelul sau cu Polonia nu atunci când era în genunchi, după ce fusese învinsă (în cel de-al Doilea Război Mondial – n.r), ci după revigorarea economiei germane, când RFG știa că este un stat puternic", a explicat Matthew Rojansky, citat de Agerpres.

Miza transnistreană

Analistul american a încercat să ofere un punct de plecare oferind un tablou similiar al celor două țări după căderea comunismului în ambele. Făcând o analogie, el a arătat că România era slabă și lipsită de securitate la sfârșitul anilor '90, întrucât își revenea după perioada comunistă, dar că țara noastră s-a revigorat. "România, relativ vorbind, este astăzi mai sigură, mai prosperă decât a fost vreodată. Aceasta este poziția din care trebuie să faceți reconcilierea. Rusia este într-o poziție diferită. Și rușii s-au revigorat puțin, dar ei au probleme structurale profunde, deci trebuie să aveți răbdare, dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să faceți nimic. Înțeleg că sunt multe provocări și România nu este singura țară care se confruntă cu astfel de provocări, dar este timpul nu să vă spuneți 'e prea greu, nu pot să fac asta', ci 'ne vom asuma riscul și vom încerca, chiar dacă răspunsul rușilor continuă să fie negativ'", a mai spus Rojansky, îndemnând la acordarea unei atenții sporite societății civile. El a susținut, în context, că o reconciliere dintre România și Rusia ar crea mediul propice și pentru soluționarea diferendului transnistrean. "Dacă vreți să încercați să soluționați conflictul dintre Republica Moldova și Transnistria, crezând că veți rezolva mai întâi această problemă și că apoi veți soluționa problema cu Rusia, este de fapt invers. Cred că Rusia și România au creat un mediu în care Moldova și Transnistria au un conflict, așa că dacă Rusia și România ar putea iniția un fel de proces de reconciliere după modelul ruso-polonez (…), ar crea un mediu cu mult mai favorabil reglementării transnistrene, un conflict despre care Rusia spune oficial că ar vrea să-l rezolve", a afirmat Matthew Rojansky. Relațiile diplomatice dintre România și Rusia sunt încă reci iar planurile de amplasare a elementelor scutului antirachetă în România este o problemă ce irită Moscova. De asemenea, pozițiile antagonice dintre cele două capitale privind viitorul politic al Republcii Moldova nu creează premisele unui „reset” prea curând al relațiilor bilaterale. Pe deasupra, problema restituirii tezaurului încă din Primul Război Mondiale este de asemenea o problemă ce necesită o aplecare aparte.

Mădălin Necșuțu