Kievul vrea propriul sau canal Dunare – Marea Neagra, sperand ca banii platiti Romaniei pentru tranzitul navelor ucrainene vor fi economisiti. Numai ca preconizata constructie ar urma sa traverseze poate cea mai importanta rezervatie naturala a Europei – Delta Dunarii -, amenintand, astfel, aceasta regiune inscrisa in patrimoniul mondial al UNESCO si care adaposteste zeci de specii rare de pasari si pesti. In plus, cu flora si fauna ei, rezervatia reprezinta, potrivit ecologistilor, cel mai valoros sistem de purificare a apei de pe batranul continent.
Navigatia e interzisa in perimetrul ucrainean al Deltei. Exceptie fac ambarcatiunile mici, dar si acestea au nevoie de un permis special de acces. Or, mai-marii Ministerului Transporturilor de la Kiev si-au propus sa realizeze, intr-un viitor apropiat, o legatura intre Dunare si Marea Neagra, via estuarul Bistroe, ce traverseaza regiunea. Cu o lungime de 10 kilometri, doritul canal, pe care autorii proiectului intentioneaza sa-l dea in exploatare incepand cu 2004, va asigura Ucrainei acces navigabil la mare dinspre Dunare. Dupa cum subliniau, in context, agentiile internationale de presa, dupa abandonarea, in 1997, a canalului ucrainean Prorva, devenit impracticabil dupa 40 de ani de exploatare, navele acestei foste republici sovietice sunt obligate, in prezent, sa treaca prin Romania pentru a patrunde in apele Marii Negre.
Pe Insula Serpilor
-Traseul prin Romania costa statul peste un milion de dolari pe an-, explica, sub acoperirea anonimatului, un responsabil al Ministerului ucrainean al Transporturilor. -Acest canal va permite navelor noastre, dar si celor straine sa ajunga mult mai rapid si mai usor in Marea Neagra-, s-a grabit el sa adauge. Potrivit aceleiasi surse, posturi de supraveghere si de ghidare a navigatiei vor fi instalate in localitatile Reni, de la confluenta Prutului cu Dunarea, Vilkova si pe Insula Serpilor. Costul estimativ al proiectului este de 30 milioane de dolari, dar punerea in functiune a canalului ar trebui, conform aprecierilor autoritatilor de la Kiev, sa aduca milioane de dolari in vistieria tarii.
-Mai mult decat un canal-
Pentru noi, sustine reprezentantul ministerului amintit, -viitoarea constructie este mai mult decat un simplu canal, este un mijloc de a crea noi locuri de munca si de a face sa renasca o regiune minata de somaj-. Oricum, mentiona el, -lucrarile vor incepe imediat dupa finalizarea expertizelor si vor dura intre trei si patru luni-. Vorbind de pe pozitii absolut contrare, Oleksandr Volocikevici, directorul rezervatiei naturale a Deltei Dunarii, afirma insa ca -ecosistemul regiunii este prea fragil pentru a suporta poluarea acustica si cu combustibil, generata de deplasarea navelor pe canal-. Pana acum, spune el, -proiectul in cauza nu a facut obiectul vreunei expertize independente. Prin urmare, santierul nu poate fi, deocamdata, deschis. Mai mult, se impune o aprobare din partea parlamentului-. Ar exista alte solutii? Volocikevici zice ca da, evocand in acest sens posibila restaurare a vechiului canal spre Marea Neagra, cel de la Prorva. Din pacate, a estimat el, -s-a optat in favoarea celei mai rapide si mai putin costisitoare variante-.
Alte preocupari majore
Fara o legatura neaparata cu proiectul expus mai sus, merita mentionata si o alta preocupare a liderilor de la Kiev. Este vorba de perspectiva gazduirii pe teritoriul Ucrainei a unor baze NATO. Desi discutiile pe aceasta tema par usor hazardate, mai ales in acest caz, ele se poarta pe coridoarele diferitelor institutii de resort ale tarii. Iar totul a inceput de la zvonurile presei occidentale privind intentia Aliantei Nord-Atlantice de a-si extinde prezenta militara in Asia Centrala si in bazinul Marii Caspice. Pornind de aici si implicandu-se in acest joc al speculatiilor, mai mult sau mai putin lipsite de continut, mass-media ucrainene au afirmat chiar ca -sfera intereselor militare ale Statelor Unite va prelua conturul organizatiei GUUAM-, structura interstatala ce reuneste Ucraina, Georgia, Uzbekistan, Azerbaidjan si Republica Moldova. Cat de reale sunt aceste planuri, ramane de vazut. In orice caz, presedintele Leonid Kucima pregateste amendarea Constitutiei, analistii neexcluzand modificarea statutului de neutralitate a Ucrainei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
