UE nu reușește să facă față comerțului ilegal cu tutun

Aproape 1 din 10 țigări de pe piața UE provine din producție ilegală sau din contrabandă.
Se estimează că, anual, comerțul ilicit cu tutun generează pierderi de 13 miliarde de euro pentru bugetul UE și bugetele statelor membre.
Inițiativele UE de combatere a comerțului ilicit cu tutun sunt fragmentate și nu au o direcție clară.

De la producția ilicită până la contrabandă, comerțul ilicit cu tutun continuă să reprezinte o problemă gravă pentru UE, deoarece are un impact negativ asupra finanțelor, sănătății publice și securității acesteia, potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene. În pofida eforturilor Comisiei Europene și ale țărilor UE de a combate acest fenomen infracțional global, acțiunile lor nu sunt suficient de solide. Producția ilicită în întreaga UE este în creștere, metodele de contrabandă devin tot mai sofisticate, iar noile produse din tutun câștigă teren. În acest context, auditorii critică slaba cooperare între țări, marcată de lacune persistente și de lipsa unei abordări concertate la nivelul UE.

Comerțul ilicit cu tutun s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. Grupurile de criminalitate organizată și-au relocat strategic producția din Ucraina către UE pentru a scurta lanțurile de aprovizionare și a ajunge mai ușor la consumatori. Contrabanda nu este singura problemă: în aproape toate statele UE au fost detectate locuri de producție ilegală, iar fabricarea clandestină de tutun se extinde în întreaga Uniune. De exemplu, într-o fabrică de țigări ilicită de mari dimensiuni din Belgia, fiecare instalație avea o capacitate de producție de aproximativ un milion de țigări pe oră. În Spania, autoritățile au confiscat trei milioane de pachete de țigări contrafăcute din cea mai mare fabrică ilegală de țigări descoperită și dezmembrată până acum. Pentru a înțelege dimensiunea acestei capturi, închipuiți-vă că aceasta ar forma o coloană de 56 de ori mai înaltă decât Everestul dacă țigările ar fi stivuite orizontal.

„UE nu își poate permite ca eforturile sale de combatere a flagelului tutunului ilicit să se risipească ca fumul de țigară”, a declarat Petri Sarvamaa, membrul Curții de Conturi Europene care a condus acest audit. „Dacă vrem cu adevărat să protejăm sănătatea, portofelele și securitatea cetățenilor, Comisia și statele membre trebuie să schimbe viteza și să acționeze ferm împotriva activității infracționale.”

Potrivit estimărilor Comisiei, comerțul ilicit cu tutun privează bugetele UE și ale statelor membre de 13 miliarde de euro pe an. Această cifră trebuie însă interpretată cu prudență, deoarece se întemeiază pe studii externe. Cert este că executivul european nu are la dispoziție o estimare independentă și fiabilă, la nivelul UE, privind dimensiunea pieței ilicite a tutunului, structura acesteia și efectele sale economice, inclusiv pierderile de venituri fiscale. Aceste date sunt însă esențiale pentru a determina amploarea problemei și pentru a concepe un răspuns eficace. În forma sa actuală, raportarea Comisiei se bazează în mare măsură pe confiscări și, prin urmare, nu oferă o imagine completă a situației.

În ultimul deceniu, UE și statele sale membre au luat o serie de măsuri pentru a combate comerțul ilicit cu tutun. Legislația UE nu este însă armonizată, iar eforturile statelor membre sunt inegale. De exemplu, factori de producție esențiali, cum ar fi tutunul brut și utilajele de producție, precum și noile tipuri de produse, cum ar fi produsele din tutun încălzit și lichidele pentru țigările electronice, nu sunt reglementate în mod uniform la nivelul UE. În același timp, cadrul de reglementare al UE oferă statelor membre mână liberă în alegerea măsurilor de contracarare, generând astfel breșe în aplicarea legii pe care rețelele de criminalitate organizată le pot exploata. Mai exact, deoarece sistemele naționale de control și practicile de aplicare a legii diferă, inclusiv în privința definirii infracțiunilor și a nivelului sancțiunilor, grupările infracționale pot fi tentate să își mute activitatea în țări cu regimuri mai indulgente. În plus, țările din UE nu au o practică unitară în ceea ce privește schimbul de informații.

În UE, combaterea comerțului ilicit cu tutun este o responsabilitate împărțită între mai multe entități. Problema este că niciuna nu are un rol clar de coordonare, ceea ce face ca inițiativele să fie fragmentate. Prin urmare, auditorii fac apel la Comisia Europeană să își asume un rol mai activ în combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun.

Consumul total de tutun a continuat să scadă, dar cantitatea de produse din tutun ilicite din UE a crescut în ultimii ani. În 2023, Comisia a estimat că produsele din tutun provenite din comerțul ilicit reprezentau 8,8 % din consumul total de țigări. Excluzând țigările, piața ilicită a tutunului se ridică la aproape 21 000 de tone în UE. Potrivit estimărilor, aceste noi produse reprezintă 13 % din valoarea pieței produselor din tutun comercializate în UE și atrag în special consumatorii mai tineri.

Produsele ilicite din tutun sunt afacerea perfectă pentru criminalitatea organizată: profituri mari și riscuri relativ mici, sancțiunile fiind de regulă blânde, iar ratele de detectare scăzute. O astfel de activitate ilegală nu numai că asigură o sursă semnificativă de venit pentru infractori, ci, oferind produse din tutun mai ieftine, subminează totodată eforturile de reducere a consumului de tutun. În cele din urmă, comerțul ilicit cu tutun duce la diminuarea încasărilor din taxe vamale, TVA și accize la nivel național.