Nu este simplu sa-i impaci pe cei pentru care starea specifica razboiului rece a devenit o norma, mai ales daca acest status-quo este pe placul partilor implicate in conflict. Iar procesul de reglementare a crizei transnistrene face parte din aceasta categorie. Nici autoritatile oficiale de la Chisinau, nici regimul separatist de la Tiraspol nu sunt, cel putin in actuala faza a evolutiei raporturilor reciproce, pregatite sa discute -in mod serios- varianta OSCE de solutionare a divergentelor, ce propune federalizarea Republicii Moldova. Proiectul, elaborat in colaborare cu ceilalti doi mediatori ai conflictului transnistrean, Rusia si Ucraina, a fost prezentat la Kiev.
Si mai rezervat s-a aratat Chisinaul fata de acordul privitor la principiile de baza ale procesului de reglementare a situatiei din Transnistria. Se creeaza, astfel, impresia ca pe ambele maluri ale Nistrului cei desemnati sa gaseasca mijloace general valabile de iesire din impas prefera sa se agate de orice pretext pentru a transforma dialogul reluat dupa o pauza de luni de zile intr-un fel de analog al procesului de pace din Orientul Mijlociu. Dupa ultima runda de negocieri pe marginea proiectului OSCE, desfasurate in ultima decada a lunii decembrie, la Moscova, ambasadorul Statelor Unite la Chisinau, Pamela Smith, si seful misiunii Organizatiei pentru Securitate si Colaborare in Europa, David Swortz, au incercat timp de trei ore sa-l convinga pe presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, sa semneze documentul. Refuzul a fost categoric. S-a spus ca seful unui stat a carui Constitutie stipuleaza caracterul unitar al tarii nu poate reclama transformarea ei intr-o structura teritoriala de tip federativ. Oricum, tiraspolenii nu vor decat confederatie, cu doi subiecti – Republica Moldova si Transnistria. Politicienii lui Igor Smirnov realizeaza diferenta dintre notiunile de formatiune teritorial-statala si cea de subiect al federatiei. In plus, se pare ca se conteaza pe un numar considerabil de asemenea formatiuni. Inca ceva deloc neglijabil: datoria externa a Chisinaului se ridica la peste doua miliarde de dolari, Tiraspolul neavand astfel de -tinichele-. Tiraspolul se teme ca, odata intrat in federatie, sa nu fie obligat sa participe la achitarea acestor plati.
Intreaga vanzoleala este indeaproape urmarita de Kiev, interesat intr-un deznodamant pozitiv al eforturilor de normalizare a situatiei din stanga Nistrului. Un astfel de rezultat ar mai redresa imaginea Ucrainei pe plan extern. Publicatia -Zerkalo nedeli- scria ca exista informatii -potrivit carora una dintre conditiile ridicate de UE pentru a acorda Ucrainei statutul de tara cu economie de piata este… solutionarea crizei transnistrene. Mai mult, un succes ar priva Moscova de un argument folosit in negocierile privind stationarea la Sevastopol a Flotei din Marea Neagra: rusii au afirmat mereu ca trebuie sa fie aproape de -puncte fierbinti-, precum Transnistria.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
