Viata de dupa IUKOS

-Sa uitam cazul IUKOS!- a devenit poate cea mai actuala lozinca a zilei in Rusia. O lozinca aprobata inclusiv de marii oameni de afaceri ai tarii, care, reuniti saptamana trecuta la Moscova, in prezenta presedintelui Vladimir Putin, au renuntat sa mai puna afacerea IUKOS in calea dialogului cu puterea. Nu e vorba de slabiciune sau de tradare, fostul patron al unuia dintre primele grupuri petroliere din lume, Mihail Hodorkovski, fiind reales in conducerea Uniunii intreprinzatorilor si industriasilor, asa-numitul club al oligarhilor rusi. Dar ecoul generat pe plan international de arestarea celui mai bogat om din Rusia si a pachetului lui de actiuni de la IUKOS a depasit pana si cele mai pesimiste pronosticuri. Nici acasa lucrurile nu stau mai bine, piata financiara continuand, dupa mai bine de o luna de la retinerea lui Hodorkovski, sa resimta efectul negativ al razboiului declansat de oamenii de la Kremlin impotriva marelui bussines.

Aflat in Finlanda, premierul Mihail Kasianov a avut neplacuta surpriza sa afle ca marele concern metalurgic Rautaruukki a decis sa amane, pentru o vreme, orice proiecte de investitii in Rusia. -Dupa scandalul IUKOS e mai bine sa asteptam-, au explicat surse din interiorul companiei finlandeze. -Sunt cuvinte care ar trebui sa dea de gandit celor care vor sa castige toate alegerile din Rusia-, comenta presa moscovita, amintind, printre altele, ca -fara investitii straine, fara banii Occidentului, economia rusa nu va putea evita colapsul-. Fals, au strigat oficialii de la Moscova, anuntand brusc o rectificare a prognozei de crestere economica pentru 2003 si care a sarit, peste noapte, de la 5,9 procente la 6,5. Reactia presei a fost pe cat de neincrezatoare, pe atat de neiertatoare: inceputa in ajun, deprecierea principalelor actiuni tranzactionate la Bursa a continuat si ieri, rezultatul fiind o prabusire a indicelui RTS sub pragul psihologic de 500 de puncte. A fost ca un al doilea dus rece, dupa vestea din Finlanda. Si, fireste, inca un semnal de alarma: adica, nu conteaza ce jocuri se fac, cine a dat ordinul pentru arestarea lui Hodorkovski si nici daca este vorba de o lupta politica ori o banala vendeta, pretul ar putea fi imposibil de achitat.

Intre timp, analistii moscoviti au continuat sa-si concentreze atentia asupra cazului IUKOS, incercand sa vada ce se va intampla dupa inlocuirea lui Hodorkovski cu un grup de oameni de afaceri straini. Mai ales ca, nota in acest sens -Izvestia-, a -da pe mainile altora cea mare companie a Rusiei reprezinta, aparent, un risc strategic. Prea dependenta ar deveni de vointa strainilor <alocatia> pentru buget-. Totusi, nu trebuie insa uitat ca, pana acum, cel putin, proiectele energetice au inghitit aproape toate marile investitii in Rusia. Iar guvernul ar putea sugera redirectionarea atentiei investitorilor straini. De exemplu, LukOil este, din punct de vedere politic, mult mai transparent comparativ cu IUKOS. Apoi, Rusia zilelor noastre, punea -Izvestia- punctul pe -i-, nu poate oferi decat proiecte in domeniul extractiilor de petrol si gaze naturale.

Pornind de aici, comentatorii politici au revenit la IUKOS si, surprinzator, la vizita din septembrie a fostului presedinte american George Bush. Pentru ca, la cateva luni de la eveniment, s-a ajuns la concluzia ca respectiva deplasare nu s-a facut in calitate de tata al actualului locatar al Casei Albe, ci in cea de membru al celei mai influente elite a SUA, Carlyte Group, caruia i se mai spune si -Clubul fostilor presedinti-. Condus de fostul secretar de stat James Baker, in timp ce fostul premier britanic John Major raspunde de -operatiunile europene-. Se spune, scria acelasi cotidian moscovit, ca -organizatia Carlyte Group si magnatii care-i sunt membri exercita cea mai puternica influenta asupra politicii presedintelui George W. Bush. In privinta Rusiei, ei se pronunta pentru occidentalizarea ei sub conducerea lui Putin, dar cu o contributie minima de investitii americane. Alt grup – neoconservatorii reprezentati de vicepresedintele Dick Cheney, de seful Pentagonului, Donald Rumsfeld, si de adjunctul acestuia, Paul Wolfowitz – este mai simplu in abordarea problemei ruse, deviza lor fiind Moscova trebuie ignorata, punctul ei de vedere nu-si are loc in peisajul politicii internationale-, sublinia -Izvestia-. Potrivit publicatiei, daca ultima organizatie refuza orice dialog cu cei de la Kremlin, Carlyte Group a angajat cu liderii de la Moscova o serie de consultari legate inclusiv de -activizarea dialogului energetic dintre cele doua state-. Pe acest fundal, s-a vorbit chiar de o eventuala afacere cu IUKOS, in sensul achizionarii ei de catre o mare firma americana, subiectul, sustine -Izvestia-, figurand chiar pe ordinea de zi a ultimei intrevederi la nivel inalt de la Camp David, dintre Bush jr. si Putin.

Bun, care este insa concluzia? In primul rand, afacerea IUKOS ar putea fi, intr-un final, transformata intr-un caz particular si nu va fi urmata de o revizuire a privatizarilor din anii *90, asa cum se tem toti, in pofida asigurarilor date de Putin ca nu va permite asa ceva. Fireste, va spori controlul statului asupra anumitor sfere ale economiei, in special asupra sectorului petrolier si al gazelor naturale, conditii in care investitorii straini vor trebui sa-si negocieze afacerile cu guvernantii. Potrivit unui al doilea scenariu, cazul IUKOS ar putea genera situatii imprevizibile, pe plan intern si extern, cu perspectiva, deloc dorita, ca Rusia sa ajunga prada haosului. Pe termen scurt, marile companii straine se vor abtine sa mai investeasca in Rusia. Este deja un fapt consemnat. Cei care au deja afaceri vor incerca sa le protejeze sau, dimpotriva, sa le lichideze. Iar in tot acest timp, SUA vor sta cu ochii pe Kremlin, constiente ca toate miscarile au, intr-un fel sau altul, legatura cu puterea.