O noua rezolutie ONU menita sa aduca sprijin international celor 139.000 de militari americani din Irak este cea mai recenta incercare a presedintelui George W. Bush de a tine sub control valul de violenta din Orientul Mijlociu, al carui ecou tulbura apele politicii interne americane concentrate pe prezidentialele de anul viitor.
Surse apropiate Casei Albe, citate de -Washington Post-, sustin ca atat democratii, cat si republicanii isi reanalizeaza strategiile electorale pentru o situatie care altadata ar fi fost de neinchipuit: instrumentarea de catre Bush a delicatei teme a securitatii nationale, in general, a razboiului din Irak, in particular, poate deveni un punct slab al echipei prezidentiale, desi pana acum s-a dovedit un instrument forte impotriva rivalilor politici.
Este suficient de spus ca, in opinia apropiatilor liderilor de la Casa Alba, cele doua atacuri teroriste de la Bagdad si Ierusalim, in care si-au pierdut viata peste 43 de persoane, intre care si trimisul ONU in Irak, au subminat eforturile lui Bush de a scapa de butoiul cu pulbere din Orientul Mijlociu, ziua de marti dovedindu-se -cea mai dezastruoasa din punct de vedere politic dupa 11 septembrie-.
Este explicabil in acest context de ce, in pofida riscului de a crea noi diviziuni transatlantice, Statele Unite vor cere in Consiliul de Securitate -sa se faca mai mult- pentru Irak. Secretarul de stat american Colin Powell a subliniat ca Administratia de la Washington se bazeaza pe desfasurarea de trupe internationale in fostul fief al lui Saddam Hussein, fara a fi insa dispusa sa cedeze controlul militar. Nu cu mult timp in urma, SUA abandonasera ideea unei colaborari militare sub egida ONU, preferand coalitiile ad-hoc.
Surse diplomatice din acele state ce s-au opus interventiei militare din martie – precum Franta sau Germania – nu vad cu ochi buni noile demersuri americane si isi exprima ingrijorarea ca Statele Unite si aliatii sai incearca sa exploateze puternica reactie antiterorista a comunitatii internationale pentru a obtine contributii in trupe.
Angajamentele asumate de diverse tari pana acum se dovedesc insuficiente pentru securizarea Irakului. Iar situatia nu sta pe roze: India solicita mandat ONU pentru a trimite peste 10.000 de militari, Pakistanul asteapta noi semnale inainte de a autoriza desfasurarea a 12.000 de trupe, iar Turcia ramane pe tusa, desi guvernul de la Ankara sustine ca atentatul ce a aruncat in aer cladirea ONU de la Bagdad nu a schimbat planurile pentru trimiterea a 30.000 de trupe in ajutorul americanilor. Cat despre Franta, Germania sau Rusia – participarea militara a acestora a fost exclusa pana in momentul uriasei explozii din capitala irakiana.
Pe de alta parte, Natiunile Unite ar prefera o forta separata care sa le asigure protectia in Irak, unde au deocamdata mandat de asistenta umanitara. Dependenta de militarii SUA nu este pe placul ONU, a carei neutralitate intra sub semnul intrebarii transformand-o in tinta a fortelor care se opun ocupatiei anglo-americane a Irakului.
Daca pe plan extern o noua rezolutie ONU pare sa fie solutia de moment, cea mai inteleapta miscare pe care o poate face Bush la Washington este pregatirea natiunii pentru un razboi antitero de lunga durata, apreciaza analistii politici occidentali. In caz contrar, democratii vor specula in beneficiul lor haosul din Irak si compromiterea planului de pace israeliano-palestinian in care Bush s-a implicat personal, cu atat mai mult cu cat tema economica nu le mai poate oferi cine stie ce avantaje, in contextul revigorarii economiei americane, potentate de scaderea somajului si aprecierea monedei nationale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
