Washingtonul si Rusia, gata sa negocieze coordonatele unui nou echilibru geostrategic

Dupa ce a fost contestat de partenerii sai europeni in doua dintre chestiunile importante aflate pe masa negocierilor la Summitul G8 de la Genova – scutul spatial si Protocolul de la Kyoto -, presedintele american a reusit un fulminant succes in urma convorbirilor avute cu omologul sau rus. George W. Bush si Vladimir Putin au ajuns, duminica, la un suprinzator acord de principiu in privinta unui nou echilibru geostrategic care sa tina cont atat de armele defensive, cat si de cele ofensive. La sfarsitul unui dificil Summit G8, cei doi lideri au acceptat sa discute proiectul american de aparare antiracheta balistica (NMD) in paralel cu problema reducerii arsenalului nuclear. Anuntul facut de cei doi presedinti in cadrul unei conferinte de presa comune este un important pas inainte din punct de vedere diplomatic. Asta inseamna ca proiectul scutului spatial american nu va merge inainte in mod unilateral, ca Washingtonul nu are posibilitatea de a abandona Tratatul ABM de limitare a sistemelor de aparare antiracheta si ca cele doua parti sunt dispuse la un compromis. Rusia si Statele Unite ar putea conveni chiar si asupra unui acord START III pentru reducerea rachetelor intercontinentale. Chiar astazi, consilierul pe probleme de securitate al presedintelui american, Condoleeza Rice, se va deplasa la Moscova pentru a stabili calendarul exact al viitoarelor intalniri dintre ministrii apararii si de externe ai celor doua state.

Astazi, echilibrul geostrategic este inca pastrat prin vechile acorduri convenite in timpul Razboiului Rece. Tratatul ABM prevede ca Rusia si Statele Unite isi pot proteja, printr-un sistem de aparare antiracheta, doar o singura localitate. Intelegerea semnata de Nixon si de Brejnev in 1972 interzice celor doua superputeri sa creeze alte sisteme de aparare impotriva rachetelor balistice ale adversarului, pentru a nu modifica echilibrul. Acest lucru este garantat de posibilitatea de distrugere reciproca in cazul unui atac din partea unuia dintre cele doua state (Mutual Assured Distruction – MAD). Dupa 1972, liderii americani si rusi au negociat reduceri succesive ale arsenalului de arme ofensive. Actualmente, numarul armelor nucleare stategice ar trebui sa scada la 3.000-3.500 in baza Acordului START II. Bill Clinton si Boris Eltin au convenit inca din 1997 sa reduca in viitor numarul acestor arme la 2.000-2.500. Chiar daca Statele Unite nu au ratificat START II, Eltin si, mai apoi, Putin au propus sa se negocieze un nou acord START III care sa reduca pana la 1.500 numarul armelor nucleare strategice.

Pana duminica, Washingtonul a refuzat sa accepte reducerea acestui tip de arsenal conform unui acord bilateral, care ar fi insemnat ca Statele Unite sa se supuna controlului si inspectiilor Rusiei. In plus, asa cum bine se stie, George W. Bush a preluat ideea predecesorului sau de a dota Statele Unite, si poate chiar aliatii sai, cu un scut antiracheta in masura sa intercepteze in spatiu eventuale rachete lansate de -tari teroriste- sau de oricine altcineva. Acest lucru a alarmat Rusia, care s-a temut, mai ales prin prisma ulterioarei sale reduceri de arsenal nuclear, de a nu se mai putea baza pe MAD. Cu alte cuvinte, de a fi nu mai in stare sa-si distruga adversarul in cazul unui atac. In acest fel se explica reactiile dure ale presedintelui Putin la o eventuala abandonare de catre Statele Unite a Tratatului ABM.

De duminica, situatia pare sa se fi schimbat. Bush si Putin s-au prezentat drept campionii unor noi intelegeri intre Statele Unite si Rusia. -Suntem doi lideri tineri care au interes sa traiasca in pace-, a afirmat presedintele american. -Suntem de acord ca este necesara o reducere a arsenalului nulcear-, a precizat si omologul sau rus intr-un limbaj mai pragmatic. Cei doi lideri au convenit si asupra unui plan de colaborare economica, ancorat in moneda americana, semn ca Washingtonul nu doreste sa lase Uniunii Europene exclusivitatea asupra Moscovei. Apropierea dintre cele doua superputeri a fost confirmata si de un compromis convenit in chestiunea protejarii mediului inconjurator. Vladimir Putin, afirmand ca sustine in continuare Protocolul de la Kyoto, a anuntat ca va organiza la Moscova, in 2003, o conferinta a oamenilor de stiinta, a liderilor politici si a elitei economice cu tema reducerii gazelor toxice. In acest fel, Rusia da timp Statelor Unite pentru a-si redacta si prezenta proiectul sau alternativ la Protocolul de la Kyoto.