China a trimis în spațiu prima femeie astronaut

China a trimis în spațiu prima femeie astronaut din istoria acestei țări, sâmbătă, odată cu lansarea cu succes a vehiculului spațial Shenzhou IX, ce urmează să se conecteze cu primul modul dintr-o viitoare stație spațială chineză, aflat deja pe orbita terestră.
Potrivit site-ului publicației Le Nouvel Observateur, această misiune spațială este cea mai ambițioasă, dar și cea mai dificilă, din istoria Chinei. Printre cei trei astronauți chinezi (denumiți taikonauți, n.r.) aflați la bordul vehiculului Shenzhou IX se află și Liu Yang, prima femeie chineză care a ajuns astfel în spațiu.
Racheta lansatoare Long March 2F, care a transportat vehiculul Shenzhou IX, a decolat așa cum era prevăzut la ora 10.37 GMT (13.37 ora României, n.r.), de la baza spațială Jiuquan din deșertul Gobi, aflat în partea de nord-vest a Chinei.
Racheta a decolat fără probleme, la scurt timp după aprinderea motoarelor, în condiții meteorologice considerate excelente de către autoritățile chineze.
Printre cei trei taikonauți aflați la bord se află și Liu Yang, prima chinezoaică ajunsă în spațiu, care va deveni după toate probabilitățile o veritabilă eroină națională pentru cei peste 1 miliard de compatrioți ai ei.
Existența acestei femei în vârstă de 33 de ani, de profesie pilot pe un avion de vânătoare, a fost ținută în mare secret, după ce rezultatele ei excelente la testele efectuate i-au permis să fie selecționată, în marte, printre candidații pentru misiunea spațială Shenzhou IX. Abia vineri, cu o zi înainte de lansare, presa oficială a confirmat informația potrivit căreia Liu Yang va face parte din echipajul alcătuit pentru această misiune.
Cei trei astronauți chinezi, filmați în timp ce se aflau în cabina capsulei lor, păreau foarte calmi cu puțin timp înainte de decolare, care a avut loc sub privirile președintelui Adunării Naționale Populare, Wu BangGuo.
„China și întregul popor chinez așteaptă întoarcerea voastră triumfală“, a declarat liderul chinez, considerat în mod oficial drept al doilea demnitar din ierarhia regimului comunist din această țară.
La aproximativ 10 minute după ce a părăsit solul, capsula Shenzhou IX s-a separat fără probleme de racheta purtătoare, pentru a intra pe orbită. Apoi, vehiculul spațial chinez și-a deschis cele două panouri solare.
Întreaga operațiune a fost calificată drept „un succes total“ de către generalul Chang Wanquan, directorul programului chinez pentru misiuni spațiale cu echipaj uman la bord. Armata păstrează un control total în China în ceea ce privește misiunile spațiale.
Misiunea Shenzhou IX („Vehiculul divin“) va avea o durată de 13 zile și va cuprinde o conectare, ce va fi realizată manual, la modulul Tiangong-1 („Palatul celest“), aflat deja pe orbită. Operațiunea se înscrie într-un vast program spațial ce va permite Chinei să se înzestreze cu o stație spațială permanentă, care va deveni funcțională în jurul anului 2020.
Această misiune are „o di­mensiune strategică importantă“, a subliniat Wu BangGuo, în condițiile în care China înregistrează progrese mari în cursa ei de reducere a deca­lajului tehnologic față de Rusia și Statele Unite ale Ame­ricii, reproducând experi­mentele și misiunile reușite de aceste două țări în anii 1960.
De altfel, capsula Shenzhou este un vehicul spațial inspirat de tehnologiile folosite la fabricarea capsulelor sovietice Soyuz.
Președintele chinez Hu Jintao i-a felicitat la rândul său pe coordonatorii acestui proiect și a spus că stăpânirea acestor tehnologii de conectare pe orbită a două module spațiale este „crucială“ pentru realizarea unei stații orbitale chineze, ce va fi creată după modelul Stației Spațiale Internaționale (ISS), un proiect spațial multinațional la care China nu participă.
China a devenit astfel cea de-a treia țară din lume, după Statele Unite și U.R.S.S., care a trimis în spațiu o femeie astronaut, cu ajutorul unei tehnologii proprii. China a realizat primul ei zbor spațial cu echipaj uman la bord, în octombrie 2003, iar taikonautul Yang Liwei, autorul acestei reușite, a devenit o veritabilă vedetă în țara lui.
Shenzhou IX a decolat la exact 49 de ani după ce rusoaica Valentina Tereșkova, prima femeie cosmonaut din istorie, a efectuat zborul ei din 1963, în perioada 16-19 iunie, în urma căruia această fostă muncitoare din industria textilă a primit distincția de „Eroină a Uniunii Sovietice“.
   
Mediafax