Robotul american Curiosity a ajuns pe planeta Marte

Roverul american Curiosity a ajuns cu bine, luni, pe planeta Marte, marcând astfel o reușită fără precedent pentru Agenția spațială americană, care nu a trimis niciodată un robot atât de sofisticat pe o altă planetă, deschizând o nouă eră în domeniul explorării spațiale.
 Robotul Curiosity s-a așezat pe suprafața planetei Marte luni, în jurul orei 05.31 GMT. „Contactul (cu solul) a fost confirmat“, a anunțat un membru al echipei de cercetători de la Jet Propulsion Laboratory (JPL), din orașul californian Pasadena. Cercetătorii de la NASA și-au manifestat zgomotos bucuria după anunțarea coborârii cu succes a roverului, după o coborâre de șapte minute extrem de delicată, care s-a desfășurat așa cum era prevăzut.
 Președintele american Barack Obama a salutat imediat reușita coborârii roverului Curiosity, pe care o consideră „o realizare tehnologică fără precedent“.
În jurul orei 05.30 GMT, specialiștii americani au anunțat că au primit un prim semnal de la Curiosity, cu puțin timp înainte de intrarea acestuia în atmosfera planetei roșii, înainte de a confirma faptul că roverul și-a deschis cu succes parașuta – două semnale extrem de încurajatoare pentru succesul misiunii.
Cercetătorii de la NASA au sărit în sus de bucurie la scurt timp după aceea, în momentul în care roverul a trimis o primă fotografie pe Terra, de o claritate uimitoare, ce prezintă urma lăsată de el pe solul marțian, imediat după aterizare.
 Lansat pe 26 noiembrie 2011, de la baza spațială Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spațială cel mai greu (900 kilograme) și cel mai sofisticat trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a atins solul marțian în apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri, în craterul Gale, după ce a parcurs o distanță de 570 de milioane de kilometri.
Un braț al robotului, realizat din teflon, va preleva eșantioane din solul marțian. Aceste eșantioane vor fi transferate în interiorul robotului pentru ca instrumentele de la bordul său să analizeze și să identifice compușii minerali și chimici. Însă mici fragmente de teflon ar putea să se amestece cu eșantioanele de roci marțiene, riscând astfel să altereze rezultatele analizelor.
Curiosity este de două ori mai lung și de cinci ori mai greu decât precedenții roboți trimiși pe Marte, Spirit și Opportunity, și este echipat cu 10 instrumente științifice. Robotul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de înaltă definiție și un dispozitiv cu laser care îi permite să analizeze țintele aflate la o distanță de până la șapte metri.
Robotul Curiosity, montat pe șase roți și alimentat de un generator nuclear, posedă și un braț articulat lung de 2,1 metri, capabil să foreze până la șase centimetri în interiorul rocilor – o premieră pentru misiunile de pe Marte. Eșantioanele recoltate vor fi înmagazinate într-unul dintre cele două laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.
Alte instrumente vor monitoriza mediul înconjurător, pentru a detecta în special metanul, adeseori asociat cu prezența vieții pe Terra, dar care a fost deja găsit și pe Marte în anumite anotimpuri, de o sondă americană ce a fost plasată pe orbita marțiană.
Curiosity va măsura și radiațiile care pot să afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune și de o stație meteo.

Mediafax