-Cand voi decide sa ma retrag, voi pleca din Romania-

Pe Mugur Mihăescu l-am întalnit chiar de ziua sa onomastică, de Florii. În mod surprinzător, am aflat că nu şi-a sărbătorit niciodată ziua numelui… În timpul discuţiei, l-am descoperit pe Garcea ca fiind un tip -foarte- occidental, foarte nemulţumit de condiţiile din Romania, indignat chiar, dar pe care -genele latine- încă îl ţin în ţară. Vorbind cu el, îţi dai seama că munca este cea mai mare pasiune a sa. Totuşi, din cand în cand, îi mai place să meargă la pescuit sau prin America. Tot la pescuit îşi va petrece şi Paştele, alături de familie…

– De ce nu sărbătoriţi ziua de Florii?

– Sunt sătul de cate sărbători există în ţara asta. Din 365 de zile, 165 sunt sărbători. De fiecare dată, trebuie să căutăm tot felul de prilejuri să sărbătorim, să ne -ghiftuim-, să nu ne ducem la muncă. Şi, după sărbători, urmează tot sărbători. Uite, eu mă mir că nu există trei -Sf. Maria-. Sf. Maria Mare, Sf. Maria Mică… mă gandesc că ar fi trebuit să fie şi una mijlocie…

– Şi, totuşi, care sunt sărbătorile pe care le ţineţi?

– Crăciunul, Paştele, Revelionul şi ziua mea de naştere. Şi, bineînţeles, zilele de naştere ale celor din familie. Şi atat. Restul mă enervează. Ce atata muncă? Hai să bem… uite, am stat mult în America şi ei nu au decat -Ziua Recunoştinţei-. În rest, îşi văd de treaba lor. Beau un pahar de vin, mănancă un curcan şi la muncă. La noi, toată lumea îşi doreşte să petreacă şi atat. Sunt cel puţin un milion de oameni în Bucureşti care freacă menta şi care pierd timpul… după care se scuză că au stat în trafic…

– Vă văd destul de indignat pe tema asta… În general, occidentalii gandesc aşa. V-aţi gandit să plecaţi din ţară?

– Pe tema muncii? Da. Aşa gandesc. Într-adevăr, m-am gandit de multe ori să o tai de aici. Dar uite, din păcte, încă am gena aia latină care mă ţine în Romania. Care zice: -mai stai, mai aşteaptă. Că poate, poate-. Dar cateodată mă gandesc că trec anii peste mine de pomană. Dar mai am cat de cat răbdare.

– Şi unde v-ar plăcea să trăiţi?

– Încă nu m-am gandit unde mi-ar plăcea să locuiesc. Acum sunt preocupat să muncesc şi să las ceva după mine. Şi cand voi decide să mă retrag, atunci categoric n-o să mai stau în Romania. Aici nu ai unde să te retragi. Ce să faci în Bucureşti? Eu mai stau şi în Pipera, care este total izolată. Decat să intri şi să ieşi din Pipera, mai bine te duci pe front. Aici, totul e blocat de dimineaţă pană seara şi îţi trebuie două ore să intri sau să ieşi de acolo. Îmi place că îi aud pe toţi… mamă, ce se dezvoltă nordul Bucureştiului… Dacă şi asta înseamnă dezvoltare… Am impresia că oamenii aştia nu mai ştiu pe ce planeta trăiesc.

– Şi, totuşi, unde v-ar plăcea să vă retrageţi?

– Undeva unde să fiu liniştit, să joc golf şi să mă duc la pescuit. Undeva unde să ştiu că fata mea e ferită de jungla asta de aici. Oriunde…

– Ştiu că vă pasionează, într-adevăr, pescuitul…

– Da, din păctate, nu prea mai am timp de pescuit. Dar acum, de Paşte mă duc cu familia, cu rulota, la o baltă, pe langă Bucureşti. O să facem Paştele pe baltă. Cu frate-meu, cu cumnată-mea… O să stăm şi o să ciocnim ouă pe baltă. Am fost şi anul trecut şi a fost perfect. Nu mă duc la biserică, de Înviere. Am biserica în suflet. Ce, îmi trebuie alta? Iei lumina din sufletul celui de langă tine. De pescuit… ce să zic? Mă gandesc la asta şi îmi dau seama că sunt un om nomal. Cand eşti tanăr, te gandeşti că vrei să ai bani şi să stai toată ziua la pescuit. Şi, pe urmă, cand te maturizezi şi dai de bani îţi dai seama că îţi lipseşte timpul liber. Asta este viaţa.

– De obicei, unde vă petreceţi vacanţele?

– Din Bucureşti ies doar cand plec în străinătate sau în Deltă. Astea sunt destinaţiile mele, în general. Străinătate sau Deltă. În Deltă pentru că reuşesc să fiu singur, eu cu mine şi cu mediul înconjurător şi în străinătate tot pentru că reuşesc să fiu singur şi să văd şi eu cum trebuie să fie. În general, îmi fac vacanţele în America şi am realizat că -Deci, există, deci se poate. Deci, da-. La noi… nu ai ce să faci. Să demolezi tot oraşul? Eu le-am mai spus şi ăstora prin campania electorală. Fiecare urbe are conducătorul după chipul şi asemănarea sa. Aşa ne trebuie. Asta merităm.

– Cum vă simţiţi la noul loc de muncă?

– Liber, liber, liber. Muncesc exact ceea ce vreau. Fac exact ceea ce-mi place. Nu mă interesează să filmez în condiţii de -13 grade afară pentru că nu permite bugetul. Nu mai trebuie să fac umor noaptea, la ora 01.00, la -13 grade. Am investit în tehnică, suficient ca să nu mai aud vreodată scuze de la alţii -nu putem să facem chestia asta, pentru că asta costă. Sau nu putem pentru că ăla e plecat la nu stiu care telenovelă-.

– Aţi investit dumneavoastră în echipamentul de producţie?

– Da, exact. Am investit în producţie şi pot să spun că am echipament cum au primele cinci case de producţie din ţara asta. Şi totul este nou. Ori eşti profesionist, ori ce dracu* te mai numeşti casă de producţie?

– Şi cat a costat echipamentul ăsta?

– Mult. Nu vrei să ştii şi nu vreau să spun (rade). Asta a fost primul lucru pe care l-am făcut. Am dat toţi banii pe echipamentul ăsta. Absolut toţi banii pe care i-am luat i-am investit aici. Pe cuvantul meu de onoare. Locul meu de muncă ăla este. Echipamentul şi oamenii, cu astea lucrezi. Dacă nu investeşti aici, în ce să investeşti? În maşini şi în imagine? În astea să investească cine crede că asta înseamnă profesie.

– Dacă aţi zis că de producţie sunteţi mulţumit, de oamenii cu care lucraţi?

– Sunt super mulţumit. Ei sunt echipa mea. Fiecare simte că lucrează pentru ceva. Sunt plătiţi foarte bine. Oamenii de valoare se ţin cu bani. De oamenii buni trebuie să ai grijă de ei. Să fii alături de ei, să-i înveţi, să-i susţii.

– Spuneţi-mi despre proiectele pe care le aveţi momentan la Kanal D.

– Am -Vacanţa mare- şi -Restaurant Europa-. Una dintre nemulţumirile mele este faptul că nu am avut suficient timp, după ce am semnat contractul, şi a trebuit să începem filmările imediat. Nu am avut timp suficient să gandim un format nou, am fi vrut să facem o reproducţie. Dar, după seria asta, o să ieşim cu ceva cu totul nou. O să încercăm să aducem noi feţe. În primul rand, vreau ca eu şi cu Radu să apărem din ce în ce mai puţin. Lumea se plictiseşte… Vreau să aducem feţe noi şi un nou format. Dar sub acelaşi nume de -Vacanţa mare-. Vreau ca numele ăsta, spiritul ăsta, să rămană.

– Intenţionaţi să vă retrageţi, treptat, într-o echipă de producţie?

– Categoric. Pot să mai apar, ca gest-star, într-un film sau într-o altă emisiune de altă factură. De exemplu, într-o emisiune de pescuit. Faci o emisiune -La pescuit cu Garcea-. În Vacanţa Mare vom apărea din ce în ce mai rar. De exemplu, eu consider că -Resturant Europa- e cel mai bun serial realizat pană acum în Romania. Îmi pare rău că nu prea are aşa mari audienţe. Efectiv, actorii dau recital în serialul ăsta.

– Vă gandiţi şi la alte proiecte actoriceşti, în afară de cele de televiziune?

– Da, eu mă gandesc la multe, însă nu vreau să mă apuc la mai multe lucruri o dată. Dacă îţi vine o idee, noteaz-o. Poate o să fac un stand-up-comedy. Am făcut şi filmul -Trei fraţi de belea-, care, să mă ierte Dumnezeu, mi se pare că arată impecabil. Dar mă întreb dacă vom avea şansa să-l facem pe al treilea. Never! Pentru că nu suntem în gaşca lor. Pentru că suntem outsideri… pentru lumea lor. Nişte intruşi care au făcut şi avere. Şi care sunt şi cunoscuţi!