Irinel Columbeanu „își trata depresiile cu Xanax și alcool”

Monica Columbeanu s-a săturat în cele din urmă de toate acuzațiile lui Irinel și de modul în care acesta o denigra în presă, hotărånd să iasă la atac. Aceasta a depus luni, la Judecătoria Buftea, o nouă cerere, în care face dezvăluiri șocante despre soțul său, pe care îl numește „geniu malefic“. Speriată de faptul că ar putea să-și piardă fetița, Moni a povestit cu lux de amănunte viața sa alături de Iri de cånd l-a cunoscut și pånă în prezent.
Printre cele mai importante fapte prezentate de ea în cerere se numără ziua în care l-a cunoscut pe miliardar și a rămas fascinată de stilul său de viață. Ea a fost introdusă în cercul lui Irinel de către soții Miko, care aveau o agenție de modelling și care au plasat-o strategic în casa de la Izvorani. Aceasta spune că Irinel ura pe atunci ideea de căsătorie și că i-ar fi spus că nu se va căsători niciodată. Monica povestește și cum a descoperit „cu durere în suflet“ că toate cadourile primite de ea de la afaceristul din Izvorani mai fuseseră oferite și fostelor iubite, cărora le-a revocat darurile la despărțire. Modelul mai spune cum s-a schimbat miliardarul de-a lungul căsniciei, ajungånd să-și petreacă nopțile cu xanax și alcool și să-și ignore complet familia. Potrivit Monicăi, Irinel a controlat-o tot timpul, iar tot scandalul mediatic a fost ideea lui, inclusiv ideea ca ea să intenteze divorț, fără a știi ce o așteaptă de fapt.
În timpul căsniciei, Moni l-a ajutat cu bani pe Iri, care se temea să nu sărăcească. Ea l-a numit împuternicit pe conturile ei, de care acesta s-a folosit în voie. De asemenea, Monica îl acuză că nu le-a oferit niciun ajutor financiar ei și fiicei lor, micuța Irina fiind întreținută din banii cåștigați prin munca mamei sale. Ea regretă cel mai mult că i-a permis lui Irinel Columbeanu să fie tatăl copilului ei. Despre scandalul cu cele două blonde din jacuzzi, doamna Columbeanu a aflat înainte să apară în toată presa, iar cånd i-a trimis mesaj să-l întrebe despre acest aspect, răspunsul lui a fost: „numai cu două?“ În replică, Iri o numește pe soția sa „o Cenușăreasă pusă să caute lozul cåștigător prin gunoaie“.

Cererea integrală:
„În fapt, subsemnata Columbeanu Monica, m-am născut la data de 08.01.1987, astfel că la data căsătoriei mele cu pârâtul Columbeanu Adrian Irinel, 22.07.2006, abia împlinisem 19 ani. Îl cunoscusem pe viitorul meu soț cu un an în urmă, în circumstanțe create de către prietenii acestuia de familie, Matei și Monica Miko.
Am fost fascinată de lumea în care acesta trăia și în care mă introducea, o lume total diferită de cea din care veneam eu. La acel moment, anul 2005, pârâtul avea o concepție negativă și împotriva căsătoriei; acesta mi-a spus că urăște conceptul căsătoriei căci aceasta este cea mai mare aberație de pe pământ iar el nu se va căsători niciodată. Mai tarziu aveam să îmi dau seama de faptul că această concepție rezulta din nefericirea propriei familii, a căsătoriei dintre tatăl său, Ion Columbeanu și mama sa, Georgeta.
Întâlnirea mea cu pârâtul a fost o întâlnire aranjată și nu cred că avusese drept scop aranjarea unei căsătorii, dimpotrivă. Am fost invitată de Matei Miko, care patrona o companie de modelling, la o ședință foto în București.
Aveam 18 ani și câteva luni când am venit în marele oraș București în ziua de 13 iunie 2005! Veneam plină de speranță pentru o viață și un viitor mai bun pe care să mi le clădesc prin munca mea! Eram singură într-un oraș străin și închis!
Am participat la ședința foto și la finalul acesteia, Matei Miko, a început o pregătire psihologică a mea pentru a mă convinge cât de important și de util ar fi pentru succesul meu să întâlnesc un om de afaceri important. Se făcuse târziu și nu mă mai puteam întoarce la Bacău tot în aceeași zi; mai mult, Matei Miko mi-a spus că la acea ora toate restaurantele erau închise și nu mai aveam unde să mănânc decât la un prieten al său, la Izvorani.
Am fost dusă de soții Miko la Izvorani, nu imi dădeam seama cât de departe sau de aproape eram de București. Matei Miko a avut grijă să îmi dea toată susținerea că acesta este omul care mă poate ajuta să ajung cineva în viață. Casa acestuia era fascinantă, un loc cum nu mai văzusem niciodată, un loc care fascina și totodată intimida.
Am petrecut o seară plăcută până când soții Miko, fără nicio veste, au dispărut. Nu știu când am observat acest lucru dar m-am trezit singură în acel loc, fara nicio posibilitate de reîntoarcere. Așa l-am cunoscut pe Irinel, în noaptea de 13 spre 14 iunie.
Următoarele zile au fost copleșitoare, una după alta, cadouri, vizite, călătorii în străinătate! Un Mercedes! Totul făcut parcă potrivit unui scenariu deja scris sau a unei piese in repetiție! Nu puteam să văd decât ceea ce fascina, în niciun caz nu puteam să văd adevărul, chiar credeam că sunt îndrăgostită și, mai ales, că sunt iubită. Orașul mi se deschidea, toți îmi erau prieteni parcă de o viață!
Cu câtă durere în suflet aveam să mă trezesc mai târziu când am aflat că toate aceste cadouri aparținuseră altor iubite ale lui Irinel.
Până și hainele pe care le primisem fuseseră îmbrăcate și purtate de alte fete prezentate tot de familia Miko, fete hrănite cu aceleași speranțe mincinoase și perfide! Purtam hainele dăruite și revocate (așa cum mi-a fost revocată și donația apartamentului meu din Piața Victoriei) de către Irinel unei Gabriela Botezat din Rădăuți, a unei Lidian Moldovan din Cluj și a câtor altor fete! Irinel își recicla cadourile re-dăruindu-le altor tinere fete! Adevărurile acestea le-am aflat după căsătorie iar otrava lor a fost cu atât mai ucigătoare. Dacă aș fi știut de nesinceritatea lui Irinel nu m-aș fi căsătorit cu acesta. Nu i-aș fi permis să fie tatăl copilului meu!
Am aflat prea târziu! Prea târziu am aflat despre Ñcăsătoriile“ lui anterioare: 13 ani cu Romanița, 8 ani cu Anna! Relații sterpe și eșuate ce nu diferă de situația mea decât prin aceea că eu am dat naștere unui urmaș al familiei Columbeanu. De aceea pârâtul nu se va mulțumi ca în cazul iubitei sale precedente, Gabriela Botezat, căreia i-a dărâmat cu buldozerul salonul de cosmetică, ci , în privința mea, nu se va lăsa, așa cum a spus-o deja presei și apropiaților, „până nu mă va sfâșia bucățI“!
În anii ce au urmat căsătoriei noastre, după ce am născut-o pe fiica noastră Irina, ce seamănă izbitor cu mama pârâtului, Georgeta Columbeanu, aveam să descopăr adevărata față a acestuia.
Toate acele motive care m-au fascinat la el aveau să fie puse într-o oarecare umbră de caracterul său duplicitar și de panoplia sa de frustrări bazate pe propria-i percepție despre fizicul sau despre aptitudinile sale sexuale ori bazate pe grandomanie ori teamă de sărăcie. Toate acestea pe fondul unei depresii continue, tratate cu xanax și alcool.
Viața mea se schimbase: orașul nu îmi mai era închis, dimpotrivă! Dar și viața mea era deschisă orașului și tuturor. Viața îmi fusese invadată de camere de televiziune, eram judecat     și expusa; toata aceasta expunere fusese ideea lui Irinel.
Viata de familie ne-a fost afectata, eram sub presiunea mass-media si in vizorul ziarelor de scandal. Dar asta isi dorea Irinel, iar eu acceptam ca si orice altceva imi cerea sotul meu: moral sau imoral!
Faceam ceea ce imi cerea! Simteam ca ii datorez acest lucru! Ii simteam dominatia sa: prin putere, prin experienta si prin bani! Cu toate acestea ma credeam libera, dar, acum constat, ca nu am fost niciodata libera, niciodata egala cu el, asa cum se intemeiaza orice familie!
Sotul meu nu a facut altceva decat sa ma prinda intr-o cusca prin toate dependentele posibile: psihologic, financiar, relational! Niciodata nu a fost cu adevarat si pe deplin sincer cu mine.
Am inceput sa muncesc singura, sa imi castig proprii bani.
Pe conturile mele bancare l-am desemnat pe sotul meu in calitate de „imputernicit“; aveam grija de casa, ii faceam mancare, m-am dus zilnic la mama sa, Georgeta, care se afla in spital si o ingrijeam, ii aduceam si acesteia de mancare si ii povesteam despre noi. Am facut acest lucru pana cand aceasta a murit.
Munca a inceput sa ma faca sa ma simt cu adevarat libera si independenta. Si in acelasi timp, ma simteam aproape de sotul meu, indatorata sa ii stau aproape.
Nu il intelegeam de ce este atat de rece fata de parintii lui, de ce le vrobea urat, de ce era atat de neglijent fata de fetita noastra, Irina.
Il intrebam si imi motiva ca din cauza afacerilor, a pierderilor financiare. Atunci i-am zis ca vrea sa il ajut. Mi-a cerut bani cu imprumut si i-am dat. Apoi a inceput sa isi ia singur! Si-i lua din contul meu personal si ii restituia cu titlu de „imprumut“ intr-o firma a mea, SC Monica Columbeanu Media SRL, pana cand a ajuns sa creeze imaginea falsa ca el ma imprumuta pe mine, iar nu invers (si pentru motivul acesta m-a deposedat si de o masina Bentley pe care o cumparasem exclusiv din bani proprii!)! Cele mai grave constatari ale mele nu au fost acestea de natura patrimoniala ci cele cu fundament subiectiv: pe sotul meu nu il mai interesam, nici eu si nici fiica noastra Irina.
Era tot mai distant, mai neimplicat. Am inscris-o pe Irina la gradinita in noiembrie 2009. In tot acel am ma duceam si la spital la soacra mea, Georgeta, zi de zi. Asa ca trebuia sa vin in Bucuresti de la Izvorani, faceam cate o ora sI jumatate pe drum. El a venit cu ideea, chipurile de a-mi usura munca zilnica, sa raman in timpul saptamanii in apartamentul de doua camere din Piata Victoriei cu fiica mea, ca sa o duc la gradinita si sa pot sa am grija de soacra mea, Georgeta Columbeanu.
Acum, cred insa ca acesta a fost doar un motiv pentru a ma indeparta de el si pentru a nu vedea ce face si cum petrece la Izvorani. Dupa ce soacra, Georgeta Columbeanu cu care avusesem o relatie speciala, a murit, in familia noastra ramasesera doar barbatii: Irinel sI tatal lui, Ion.
Acest deces si perioada care a urmat a fosr foarte dificila pentru mine. Sotul meu statea tot mai departe de mine si de copil, nu ne ajuta cu absolut nimic sI nu ne ajuta financiar sub niciun aspect (in mod surprinzator pentru un „miliardar“). Atat eu cat si fetita traiam din banii pe care eu ii castigam, fara niciun suport din parte paratului! In 2010, un prieten american al celui care devenise nasul nostru, Matei Miko, mi-a sugerat sa vin in SUA sa filmez niste reclame.
Din orice suma de bani pe care as fi castigat-o, Matei Miko primea 20 la suta. Acesta, Matei Miko, a fost incantat de aceasta perspectiva sI acestia au fost cei care probabil l-au convins pe sotul meu sa imi spuna ca eventuala mea plecare in SUA impreuna cu Irina reprezinta „cea mai tare idee“.
Eu am ramas surprinsa cand, dupa ce mi-am exprimat aceasta idee de a pleca in SUA si ma pregateam sa o sustin si sa imi conving sotul, acesta, din prima, mi-a spus ca este de acord ca eu si Irina sa plecam si ca aceasta reprezinta „cea mai tare idee“ pe care am avut-o!
Cu acordul sotului meu, atat eu cat si fiica noastra am plecat in SUA. Nu am plecat la distractie, ci la invatatura si munca. Eram singura si anonima. Acest anonimat mi-a dat liniste si energie sa fiu puternica, sa devin puternica. Nu ne-a ajutat cu aproape nimic (cu exceptia faptului ca ne-a cumparat o masina BMW second-hand ca sa o pot duce pe Irina de acasa la gradinita). Am fost nevoita sa ma intorc in Romania pentru diferite prezentari de moda pentru a obtine banii de chirie si cele necesare traiului.
Fetita mea s-a integrat bine la gradinita americana si a inceput sa vorbeasca in engleza (lucru pe care in Romania refuza sa il faca). Teama de saracie a sotului meu l-a inrait si l-a indepartat de noi. Am incercat, atat cat am putut eu, sufleteste si financiar, sa il ajut. Mi s-a parut insa nedrept ca eu sa ma sacrific in SUA, iar el sa se destrabaleze in lipsa mea cu diferite femei, iar aceste lucruri sa ajunga publice. Eram in tara, sa lucrez, cand s-a intamplat scandalul cu cele doua blonde! Dupa ce am vazut ca sotul meu urma sa apara pe coperta unui tabloid in baie, cu doua blonde, i-am dat un mesaj despre acest fapt, la care el mi-a raspuns: ÑNumai cu doua?!“ Mi s-a parut sfidator si umilitor la adresa mea. Umilinta aceasta era publica si aveam sa o cunosc la intoarcerea in tara.
Aceste relatii imorale ale sotului meu, precum persistenta lui in acest comportament adulterin, coroborat cu lipsa lui de orice participare morala si financiara in cadrul si la sustinerea familei noastre, precum si faptul ca se imbata foarte des, iar acest lucru aparea saptamanal publicat in ziare, au determinat discutii aprinse intre noi, in ceea ce priveste indepartarea lui sau desfacerea acestei casatorii.
Era evident faptul ca nu isi mai exprima iubirea fata de mine, devenea discutabil daca ma iubise in mod sincer candva! Era tensionat de faptul ca am ajuns independenta financiar, apta sa traiesc singura si sa imi pot creste fetita. Toate aceste lucruri l-au facut pe sotul meu sa se simta nesigur in ceea ce privea controlul meu, sa se teama pentru pierderea puterii lui de dominare.
Sotul meu este cel care mi-a propus sa divortam, sugerandu-mi sa initiez eu o astfel de procedura bazata pe ideea unei Ñculpe comune“. La data la care acesta mi-a propus acest lucru, finele lunii ianuarie 2011, deja el era pregatit sa inceapa procesul meu de Ñdiscreditare certificata a ta ca mama, in toata media, in mod definitiv si iremediabil, piederea dreptului la munca si a rezidentei in SUA“. Iar acest lucru l-a facut impreuna cu mama mea care, indiferent de motivatie ori credinta, s-a lasat manipulata de sotul meu. Imi revocase, fara sa stiu, declaratiile notariale in baza carora puteam sa ies cu fiica noastra din Romania, comandase un raport psihologic al fetitei mele (fara stiinta mea), crease datorii fictive pe firma, pentru a-mi sechestra masina, mi-a sustras o serie de bunuri si bijuterii de valoare (acestea sunt lucrurile ce le cunosc la acest moment dat, probabil, a mai facut si altele).
Am initiat procedura de divort asa cum imi ceruse dar, in fapt, el s-a comportat ca si cum nu ar fi stiut de divort sau nu ar fi fost de acord cu acesta.
Mi-a revocat donatia prin care dobandisem proprietatea asupra apartamentului de doua camere din Piata Victoriei. Mi-a Ñintrat“ in conturile bancare (unde figura in calitate de imputernicit) si mi-a sustras banii proprii. A convenit cu o serie de parteneri de-ai mei de afaceri sa nu imi mai dea sau sa imi mai accepte comenzi pentru munca, cu intentia clara de a ma pune intr-o situatie de inferioritate si de dependenta financiara. Si intr-adevar, am fost parasita de toate aceste persoane. Mi-a cerut sa parasesc apartamentul si l-am parasit!
Cel mai grav scenariu creat de sotul meu o vizeaza pe fiica mea de care nu s-a ocupat niciodata si care nu a fost in atentia lui pana la procesul de divort. Preconstituirea unor asa zise „probe“, cumpararea unor astfel de probe, intoxicarea opiniei publice cu informatii false sau contrafacute au avut si au scopul de a ma „denigra certificat ca mama“ respectiv pentru a ma decade din drepturile parintesti sau, in caz de insucces, de a ma incarcera pentru rele tratamente aplicate minorului.
Toate aceste acuzatii relative la comportamentul meu fata de fetita mea, Irina, sunt neadevarate, sunt creatii ale geniului malefic de la Izvorani si a colaboratorilor sai: avocati, psihologi, procurori. Voi demonstra fara putinta de tagada falsitatea acestor acuzatii, precum si adevarata relatie dintre mine si fiica mea.
Paratul este cel care s-a comportat „neparinteste“ cu fiica noastra: a izolat-o de mine si a inceput sa ma denigreze in fata acesteia, sa ii influenteze ori sa ii redefineasca conceptual sentimentele fata de mine. Fetita a fost retrasa din procesul educativ, paratul nu a mai lasat-o la gradinita saptamani la rand. Mie mi-a fost interzis accesul in locuinta mea, ultimul nostru diomiciliu comun, din Izvorani, unde as fi putut sa imi intalnesc copilul. Acolo fiica mea este tinuta sub paza si izolata de mine.
Cu toate piedicile pe care sotul meu mi le-a ridicat pentru a ma discredita si pentru a ma lipsi de orice sprijin, am reusit si sunt pe deplin capabila sa ma descurc singura: am un spatiu de locuit similar celui din Piata Victoriei, unde fetita mea a locuit in ultimii doi ani, am un loc de munca sigur, pe baza unui contract de munca incheiat pe o perioada nedeterminata, am posibilitatea unor colaborari pentru obtinerea de venituri suplimentare. Peste toate acestea, am dorinta sincera de a trai si de a avea o viata simpla si normala aici in Romania, fara excese si fara a ma mai lasa prada mass mediei.
Imi doresc un camin linistit pentru mine si fetita mea, mi-as dori ca paratul, tatal Irinei, sa capete intelepciunea de a fi un simplu tata, iar nu un proprietar de familie.
Solicit sa-mi pastrez numele dobandit prin casatorie, intrucat asa sunt cunoscuta si identificata in public, munca si realizarile mele s-au consacrat sub acest nume si, nu in ultimul rand, pentru a nu exista o diferenta de nume de familie intre mine si fiica mea respectiv pentru a nu o expune pe aceasta unor situatii delicate in mediul scolar. Solicit de asemenea reintegrarea in domiciliul comun intrucat aceasta este singura mea posibilitate de a avea si a continua relatiile firesti cu fiica mea, Irina. In lipsa unei astfel de hotarari provizorii, fiica mea este indepartata in mod artificial si fortat de mine, in dauna dezvoltarii sale psiho-sociale (afective) si spre suferinta sufletului meu.
Totodata solicit ca minora Irina Columbeanu sa fie incredintata subsemnatei pentru a veghea la cresterea si educarea acesteia in considerarea perioadei de pana acum, cind tot eu am crescut-o si intretinut-o, in considerarea varstei mici a acesteia, a sexului feminin, a diferentei de varsta dintre noi, mama si fiica, a faptului ca am conditii materiale suficiente precum si indreptatirea morala de a indeplini aceasta sarcina.
Nu ma opun si chiar doresc ca tatal ei sa faca parte din viata noastra fara nicio restrictie si chiar fara nicio contributie materiala!
Am prezentat onoratei instante de judecata aceste fragmente din viata mea, modificand cererea de divort initiala, sugerata de catre parat, cu speranta ca aceasta se va apleca cu intelegere si intelepciune asupra vietilor noastre, asupra adevaratului continut moral al familiei Columbeanu si va decide astfel cum legea si morala ar face-o in abstract, in ciuda si independent de orice putere financiara sau de relatii pe care o reprezinta sotul si socrul meu. Acest proces nu este un proces pentru custodia fiicei mele Irina ci un proces pentru libertatea mea, pentru dreptul meu si al fiicei mele de a trai simplu si moral, dincolo de camerele de filmat.
Pentru toate aceste motive va solicit sa binevoiti a admite cererea de chemare in judecata astfel cum a fost modificata“.