În urmă cu 19 ani, Bucureștiul găzduia ultima reuniune politică a Tratatului de la Varșovia. Vara lui '89 i-a adus în capitala României pe Gorbaciov, Jaruzelski, Jivkov și Honecker. Au ținut discursuri, au adoptat declarații privind securitatea în Europa și, bineînțeles, s-au bucurat din plin de ospitalitatea lui Ceaușescu. Cu siguranță unii dintre ei știau că este ultima întâlnire a lor, în calitate de lideri a țărilor membre ale Tratatului de la Varșovia. Schimbarea a venit în mai puțin de șase luni, iar Tratatul de la Vrașovia și-a semnat actul de deces în '91, la Praga.
După 19 ani, Bucureștiul găzduiește, ironia istoriei, o reuniune a NATO, blocul militar rival Tratatului de la Varșovia. De data aceasta, în capitala României se află Bush, Sarkozy, Merkel și bineînțeles Putin.
Chiar și analiștii cârcotași, obișnuiți să găsească nod în papură la tot ce se întâmplă, recunosc, chiar dacă cu jumătate de gură, că zilele acestea se scrie istorie la București. Deși deciziile luate la summitul NATO nu a i-au mulțumit pe toți, vă rămâne scris în cărțile de istorie că în aprilie 2008, la București, s-a decis intrarea Albaniei și Croației în Alianță, iar Grecia a blocat intrarea Macedoniei. Nu sunt singurele decizii importante. Ucraina și Georgia au primit promisiuni ferme că într-o zi vor fi membre NATO, spre disperarea Rusiei, care încearcă să găsească cât mai multe bariere pentru a ține Alianța departe de granițele sale. Semnale pozitive au fost transmise de asemenea Serbiei, Bosniei Herțegovinei și Muntenegrului.
Lucrurile s-au schimbat radical în ultimii 20 de ani. Fostele țări comuniste sunt acum democrații mai mult sau mai puțin prospere, sunt membre ale Uniunii Europene și, cele mai multe, membre ale NATO. Un lucru a rămas neschimbat: rivalitatea ruso-americană. În ciuda semnalelor de prietenie transmise reciproc de la Casa Albă și Kremlin, chiar dacă nu mai putem vorbi de ceea ce a fost Războiul Rece, putem spune că treptat-treptat fiecare din cele două mari puteri își conturează sfera de influență și nu face niciun compromis pe această temă. Cazul Ucrainei și Georgiei e mai mult decât relevant și ar trebui să dea de gândit pe viitor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
