Sarmale vs. violatori

Vă aduceți aminte reclamele acelea frumoase, făcute pe bani mulți dați cu generozitate de guvernul Tăriceanu și care aveau menirea, conform strategiei Executivului de la București, să schimbe imaginea României în Italia și Spania? Ei bine, rezultatul celor două campanii de promovare a României, pentru care s-au cheltuit milioane de euro, este „nada“, „niente“. Cu sărmăluțe și cozonac n-ai însă nicio șansă, atâta vreme cât imaginea românilor în Italia, în special, se confundă cu cea a violatorilor în serie. Acuzațiile de popor-violator nu vin din partea unor extremiști rebeli, ci chiar din partea oficialilor italieni. Credeți că o felie de cozonac trimisă de Guvernul de la București poate îndulci un viol? Cu certitudine, nu. În discursurile oficiale se spune că infractorii nu au cetățenie și că cine greșește plătește, indiferent de pașaport sau etnie. Din păcate, pe stradă lucrurile sunt total schimbate. Italienii, pe bună dreptate, dacă ne punem în pielea lor, se tem de vecinătatea taberelor de rromi și amenință că vor constitui gărzi civile pentru a se apăra. Mai grav pentru noi, românii care câștigă și ei cinstit o pâine în Italia devin volens-nolens victimele răzbunării italienilor, care cer să curgă și sânge de român. De la atacuri cu sticle incendiare s-a trecut la atacuri directe, pe stradă, cu bâte de lemn. Probabil nu va trece mult timp și vom auzi la știri despre români omorâți în bătaie de furia italienilor. Ce-i de făcut? Greu de spus, pentru că nu există soluții miraculoase care să rezolve problemele peste noapte. Dar un lucru este cert. Strategiile aplicate pånă acum au dat greș și poate învățăm odată pentru totdeauna că imaginea unei țări nu se construiește din sărmăluțe și mămăliguță.