Țara responsabilității zero

Mi-a lăsat un gust amar toată ploaia de promisiuni de ajutoare anunțată, ieri, în Valea Jiului, de miniștrii liberali care n-au omis să puncteze politic și drama minerilor morți în explozia de la Petrila. Câteva zeci de mii de lei dați de Guvern, multe declarații de presă și găsirea unui țap ispășitor în conducerea minei. Așa a tratat Guvernul tragedia de la Petrila, sperând ca acești morți să nu fie contabilizați negativ în bilanțul campaniei lor electorale. Din nefericire pentru oamenii din Valea Jiului, nimeni nu și-a asumat nicio responsabilitate. Ministrul Varujan Vosganian, cel care are în subordine directă Compania Huilei, a aruncat cu bani în excursiile și autoturismele de lux ale directorilor Companiei, dar nu a trimis pe nimeni, niciodată, să vadă cum sunt cheltuiți banii statului. Și cum putea Vosganian să facă acest lucru când directorul general al Companiei Naționale a Hulei (CNH) Petroșani, Daniel Surulescu, este chiar candidat PNL la un fotoliu de deputat? Astfel, o mână spală pe alta, iar mizeria este ascunsă sub preșul politic. Nimeni nu cred că va verifica vreodată ce s-a întâmplat cu adevărat la Petrila, pentru că trăim în țara responsabilității zero. Vor veni alegerile, se va face un nou guvern, iar vorba ceea morții cu morții, vii cu vii se va auzi tot mai des, până ce uitarea se va așterne și peste această tragedie. Își vor mai aduce aminte doar familiile minerilor morți, care le vor face parastasele după datină. Iar Iliescu va apărea din nou în Valea Jiului, așa cum a făcut și vineri, înainte de tragedie, pentru a cerși voturile minerilor pe care i-a folosit de atâtea ori ca masă de manevră, încât te întrebi dacă omul ăsta, ajuns la o vârstă înaintată, chiar nu are niciun pic de rușine…