Intentia presedintelui Iliescu de a media conflictul politic iscat pe marginea rapoartelor -Armagedon- l-a luat prin surprindere pe Adrian Nastase. Prins cu reuniunea guvernamentala de la Snagov, premierul a fost nevoit marti seara sa bata la poarta Cotrocenilor, pretextand ca il informeaza pe seful statului asupra deciziilor cu caracter social si economic luate de guvernanti.
Inainte de aceasta intalnire, departe de ochii presei, premierul a facut o conferinta de presa in care si-a spus, intre altele, punctul de vedere privind presupusa mediere.
-Rolul presedintelui tarii e intotdeauna de a media intre institutiile statului. Poate va trebui sa aflam de la presedinte intentiile sale. Eu nu am o problema personala cu cineva anume. Daca e vorba despre raport, domnul presedinte va trebui sa medieze intre mine si un anonim. Daca e vorba de institutii, va trebui sa vedem intre ce institutii…-, a spus seful Executivului. Pozitia de mediator il pune evident intr-o lumina mult mai favorabila pe Ion Iliescu, in contextul in care aparitiile -nervoase- ale premierului i-au atras acestuia din urma critici dure din partea presei.
Aflat la primul sau impas politic major de la intalnirea la Palatul Victoria, Nastase se vede in situatia de a nu putea incheia un scandal care s-a lipit si de numele sau tocmai din cauza aparitiei presedintelui cu ideea -medierii-. Declaratia sefului statului a coincis, culmea, tocmai cu decizia luata la nivelul conducerii Guvernului si a PSD de a nu mai face declaratii pe aceasta tema. -Nu vom mai admite reactii emotionale sau un limbaj agresiv, uneori de mahala. Ca partid, nu am facut bine ca ne-am lasat antrenati in acest joc. Nu vom mai discuta decat despre problemele pentru care am fost desemnati sa ne ocupam-, a conchis premierul la cateva ore inaintea intalnirii de la Cotroceni. Astfel, dincolo de conflictul dintre reprezentantii fostei puteri cu actuala, a aparut o noua relatie conflictuala intre presedinte si premier, produsa probabil dintr-o rivalitate alimentata in timp de -curtenii- fiecaruia.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane