Acasă Politic Astăzi Tăriceanu și-a băgat în buzunar 1,7 milioane RON printr-o ordonanță de...

Astăzi Tăriceanu și-a băgat în buzunar 1,7 milioane RON printr-o ordonanță de urgență

DISTRIBUIȚI

Încântat nevoie mare, astăzi Călin Popescu Tăriceanu i-a propus lui Victor Ponta și acesta a acceptat ca printr-o ordonanță de urgență, impozitul pe dividende să fie redus la 5%, și baza de calcul a cotei de sănătate să fie plafonată la cinci salarii brute, urmând ca, deși nu a intrat încă în vigoare, Noul Cod Fiscal să fie modificat prin OUG. Deși în urma negocierilor dintre PNL și PSD, impozitul de 5% pe dividende a fost amânat prin art.43 (6) din Noul Cod Fiscal pentru 1 ianuarie 2017, astăzi cei doi, Ponta și Tăriceanu au anunțat că măsura va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Și ca statul să ia cât mai puțin din dividende s-a decis plafonarea cotei de asigurări de sănătate de la 5.5% din valoare dividendelor la 5.5% din cinci salarii medii pe economie. Adică sub 700 de lei. Evident că această ultimă măsură îi avantajează pe patronii care au dividende anuale mai mari de 12.600 de lei anual.

Studiind declarația de avere a lui Tăriceanu depusă în această vară am constatat că acesta are de ridicat dividende de la Automotive Trading Services SRL în valoare de 10,315,116 lei (peste 2,3 milioane euro) pentru anii 2007-2009. Dacă azi, sau în forma aprobată în Parlament a noului Cod Fiscal și în 2016, aceste dividende s-ar plăti către Tăriceanu, fiscul ar încasa 1,650,418,56 lei, reprezentând impozitul de 16%. În plus bugetul de sănătate ar încasa 567.331,38 lei cota de 5,5%. Dar prin modificarea pe care o va aduce OUG-ul lui Ponta, începând cu 01 ianuarie 2016 impozitul pe dividende scade la 5% așa că dl. Tăriceanu, anul viitor, va putea să-și primească cele peste 2 milioane de Euro și va plăti către ANAF doar 515.755,8 lei impozit, diferența de 1.134.662,76 lei mergând direct în buzunarul său iar către bugetul de sănătate doar 700 de lei economisind 566.631,38 lei, așadar Tăriceanu menționaeză dintr-o singură OUG 1.701.294,14 RON. Menționez că infracțiunea de conflict de interese nu se aplică la adoptarea de acte normative. Felicitări!

În schimb, Noul Cod fiscal va îngropa SRL-urile, microîntreprinderile și PFA-urile care au sediul social acasă la patron sau la rude, găzduit gratuit.
Dacă locuința nu este evaluată autorizat sau nu e cumpărată în ultimii cinci ani, cota de impozitare pentru suprafața în care funcționează sediul social se mărește de 20 de ori de la 0,1 % la 2%. În plus, prevederea este discriminatorie pentru că acest impozit NU se poate deduce de pe firmă, ci îl va plăti proprietarul locuinței din buzunarul său, valoarea sa fiind identică cu cea pe care o plătește o societate comercială care deține un același fel de apartament dar pentru care cheltuiala este deductibilă.

Adică dacă societatea plătește 3000 de lei pentru un apartament cu 2 camere pe care-l deține, cheltuială deductibilă, pentru persoana care găzduiește gratuit sediul unei societăți, pentru a recupera cei 3000 de lei, societatea va trebui să plătească 16% impozit pe profit și 5% impozit pe dividende adică încă 760 de lei în plus la stat. În plus nu va putea să dea banii proprietarului decât anul viitor.

Iată cum sunt formulate articolele privind impozitarea clădirilor în Noul Cod Fiscal. Pentru comparație, în prezent, cota de impozitare este de 0,1% iar în Noul Cod Fiscal valorile impozabile pe metrul pătrat cresc între 8 și 20%, în funcție de tipul de construcție.

Art. 457.

(1)  Pentru  clădirile  rezidenţiale  şi  clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului  local.  La  nivelul  municipiului  Bucureşti,  această  atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Art. 458.

(1) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote  cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii care poate fi:
a)valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
b)valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă

c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul  de  proprietate,  în  cazul  clădirilor  dobândite  în  ultimii  5  ani anteriori anului de referinţă.

(2)  Cota  impozitului  pe  clădiri  se  stabileşte  prin  hotărâre  a consiliului  local.  La  nivelul  municipiului  Bucureşti,  această  atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3)  Pentru  clădirile  nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor  fizice,  utilizate  pentru  activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
(4) În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor alin. (1), impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457.

Art. 459.

(1) În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea  persoanelor  fizice,  impozitul  se  calculează  prin  însumarea
impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidențial conform art.  457  cu  impozitul  determinat  pentru  suprafaţa  folosită  în  scop nerezidenţial, conform art. 458.(n.r. în ultimii ani nu s-au mai înregistrat la ONRC firme fără să se identifice exact încăperea în care se face sediul social!!!!)
(2) În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art.457.
(3) Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop  nerezidenţial  nu  pot  fi  evidenţiate  distinct,  se  aplică  următoarele reguli:
a) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457(n.r. dacă s-a tăiat o factură în anul respectiv pe firmă, s-a înregistrat un salariu sau orice venit și firma NU are punct de lucru în altă parte înseamnă că se desfășoară activitate economică!!!)
b) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal  la  care  se  desfășoară  activitatea  economică,  iar  cheltuielile  cu utilitățile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică,  impozitul  pe  clădiri  se  calculează  conform  prevederilor art. 458

Codul fiscal definește și activitate economică-orice activitate care constă în furnizarea de bunuri, servicii şi lucrări pe o piaţă. Așadar ai tăiat o factură într-un an și nu ai vreun punct de lucru declarat, ai activitate economică pe care ești obligat s-o declari la fisc.

După cum arată un studiu KeysFin din martie 2015: 98% dintre IMM-uri au sediul social într-un apartament. Studiul a fost efectuat pe 600 de mii de firme autohtone înregistrate în ultimii zece ani și a demonstrat că 98% dintre întreprinderile mici și mijlocii din ţară sunt deţinute de cetăţeni români şi au sediul social într-un apartament. Așadar 600.000 de familii afectate, Tăriceanu fericit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.