Asumarea, bombardata cu amendamente

Pachetul de reforma a legilor proprietatii si a celor care privesc organizarea justitiei, cu care se prezinta guvernul in fata parlamentului, a incins spiritele atat in tabara opozitiei, cat si in randul partidelor de la putere. Disputa nu s-a limitat la sfera politica, unde s-a contestat chiar si forma de prezentare a pachetului de legi, prin asumarea raspunderii de catre executiv. Societatea civila si magistratii au reactionat la fel de vehement, pro sau contra noilor legi, cu argumente mai mult sau mai putin viabile. Daca in pachet ar fi fost introdusa si legea minoritatilor nationale, pe care UDMR a facut eforturi disperate sa o strecoare intre legile proprietatii si justitiei, probabil ca scandalul ar fi ajuns la cote uriase, dand apa la moara extremistilor nationalisti.

Asumarea raspunderii seamana cu mersul pe sarma

Calin Popescu Tariceanu si Cabinetul pe care il conduce au avut nevoie de multe compromisuri, in alte domenii, pentru a-si asigura sprijinul parlamentar. Asumarea raspunderii in parlament, in conditiile unei majoritati fragile (calul de bataie al lui Traian Basescu atunci cand cere alegeri anticipate), ar fi fost echivalenta cu sinuciderea politica, daca premierul nu si-ar fi asigurat sprijinul colegilor din coalitie mai reticenti, PC si UDMR, si cel al grupurilor parlamentare ale minoritatilor nationale si al independentilor stransi sub umbrela lui Corneliu Ciontu. Atat PSD, cat si PRM si-au anuntat intentia de a depune o motiune de cenzura, daca guvernul isi asuma raspunderea pe pachetul de legi.

PSD si-a mai nuantat, intre timp, pozitia. Mircea Geoana, presedintele partidului, a anuntat ieri disponibilitatea principalei formatiuni politice de opozitie de a renunta la motiunea de cenzura, dar conditionat. Geoana a spus ca, daca amendamentele propuse de PSD la legile promovate de guvern vor fi luate serios in considerare, partidul sau nu va mai cere un vot de neincredere. -Mingea este in terenul premierului Tariceanu-, a lasat loc de negocieri de ultima ora presedintele PSD, care nu a precizat cate amendamente trebuie acceptate ca sa renunte la motiune. Exista si posibilitatea ca PSD sa fi renuntat la ideea motiunii din cauza ca si-a facut calculele si a reiesit ca nu are sanse sa doboare actualul guvern.

Membrii guvernului se reunisera, ieri dupa-amiaza, in sedinta de urgenta. Parlamentarii din toate partidele au depus 404 amendamente, la toate legile din pachet. Avand in vedere ca aceiasi parlamentari urmeaza sa decida soarta guvernului si a legilor promovate prin asumarea raspunderii, componentii executivului erau pregatiti sa stea pana tarziu in noapte, pentru a gasi modalitatile de a-i satisface pe deputati si senatori, fara sa deturneze legile de la scopul lor initial. Asta inseamna, probabil, multe alte compromisuri costisitoare.

Principalele schimbari in domeniul justitiei

Daca guvernul va reusi sa treaca pachetul de legi prin parlament, in sistemul de organizare a justitiei vor aparea modificari importante: procurorii sefi vor fi numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei; varsta de pensionare a magistratilor va fi aceeasi cu a celorlalte categorii profesionale, de 65 de ani (pana acum ea era de 68 de ani), ceea ce va duce si la intinerirea aparatului de conducere; functiile de conducere in instante si Parchete nu se vor mai ocupa prin interviuri in fata Consiliului Superior al Magistraturii, ci prin concursuri. Se introduce conceptul de raspundere materiala – magistratii care aduc prejudicii sunt responsabili. Magistratii vor depune si ei declaratii de avere si interese. PNA si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie vor depune rapoarte de activitate in parlament si in CSM. In cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, membrii acestei institutii a breslei nu vor mai putea fi in acelasi timp si magistrati. Activitatea CSM va fi permanentizata si va fi obligat sa prezinte anual parlamentului un raport de activitate.

Macovei sustine ca opozitia a facut modificari de fond

Monica Macovei a explicat ieri principalele modificari din legile pentru reforma justitiei. Ea a spus ca acestea nu confera nici un drept in plus celui care ocupa postul de ministru si au venit la cererea procurorilor care doresc sa fie protejati de sefii lor. -Ei nu ar incalca regulile de procedura si nu ar comite abuzuri daca cineva nu le-ar cere in mod explicit acest lucru-, a spus ministrul.

Singurele puteri pe care ministrul justitiei le va avea in plus se refera la numirea si schimbarea procurorului general si a adjunctilor acestuia. -Era nevoie de asa ceva, pentru ca altfel nu se putea controla performanta acestora-, a explicat ministrul. Modificarile au fost atacate de opozitie care considera ca adevarata reforma a fost facuta anul trecut. -Ei au efectuat modificari de fond, in graba, pentru a incheia negocierile la capitolul Justitie si Afaceri Interne-, a raspuns Monica Macovei atacurilor. Ea a explicat ca daca legile vor fi contestate la Curtea Constitutionala ar fi o problema. Macovei spune insa ca ar putea sa le explice reprezentantilor UE si o astfel de situatie.