Guvernul Tariceanu continua sa arunce praf in ochii Comisiei Europene si publica o anexa a Raportului 2005 asupra progreselor inregistrate in pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana in care nu scoate in evidenta decat legislatia adoptata, dar nici o masura concreta pentru combaterea marii coruptii. Vicepresedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, nu s-a sfiit, la ultima sa vizita in Romania, sa atraga atentia guvernului ca stam foarte prost la capitolul implementarii legislatiei adoptate, mai ales in privinta luptei impotriva marii coruptii. In cele peste 400 de pagini ale documentului, impanat de ordonante emise, executivul face o statistica a cazurilor instrumentate de fostul PNA, printre ele numarandu-se celebrii Nicolae Mischie si Dumitru Sechelariu. Lor le este asigurata o companie -selecta- formata din functionarimea guvernamentala sau -plevusca- ofiterilor de politie si ai MapN, de fapt singurele cazuri pentru care PNA a reusit sa obtina condamnari definitive. Marile realizari guvernamentale in planul reformei administratiei publice se limiteaza tot la legislatia adoptata. Si la acest capitol, in raportul trimis oficialilor de la Bruxelles sunt insiruite zeci de ordonante de urgenta si hotarari de guvern adoptate. Totodata, sectiunea de politica externa a Raportului este un amalgam de actiuni, iar relatiile cu institutiile abilitate sa arate cartonasul rosu in galopul Romaniei spre integrare sunt expediate undeva spre finalul capitolului. In schimb, Guvernul Tariceanu nu scapa de pacatul de a se erija in -lider regional- si pune pe tapet -problematica conflictului din Transnistria-, subiect prioritar pe agenda discutiilor oficialilor romani cu partenerii europeni. Progresele pe care Cabinetul le insira la toate capitolele sunt slab exemplificate si va ramane la latitudinea oficialilor europeni sa traga concluziile de rigoare.
Sub iminenta publicarii Raportului de monitorizare al Comisiei Europene (CE), o funie ce se apropie din ce in ce mai mult de par, Ministerul Integrarii Europene a publicat un addendum (iulie-septembrie 2005) la Raportul 2005 asupra progreselor inregistrate in pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana. Pe 9 iunie se atragea atentia asupra aplicarii cadrului legal anticoruptie existent. In urma primului document remis CE pe 30 iunie de Guvernul Romaniei, institutia europeana a inaintat autoritatilor romane o serie de intrebari suplimentare. Investigarea si anchetarea efectiva a persoanelor in cazurile de coruptie la nivel inalt au fost si principala tema abordata de vicepresedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, in cadrul intalnirilor avute cu reprezentantii executivului.
-Materialul solicitat privind situatia masurilor luate pentru remedierea aspectelor semnalate in scrisoarea de avertizare timpurie din 9 iunie a fost inaintat reprezentantilor Comisiei Europene, in cadrul intalnirii bilaterale desfasurate la Bruxelles in data de 14 septembrie 2005-, se arata in documentul MIE, citat de site-ul euractiv.ro. In peste 400 de pagini, guvernul se lauda cu realizarile sale si expediaza domeniul pentru care a primit cele mai multe -bobarnace- din partea oficialilor europeni – lupta anticoruptie – la Capitolul 2.1 (Criterii politice de aderare). Dupa ce s-a invartit in jurul cozii si a amenintat cu demisia daca pachetul legislativ privind reforma sistemului judiciar nu este adoptat in forma prezentata parlamentului, premierul Calin Popescu Tariceanu vine in fata Comisiei Europene doar cu o para la adresa Curtii Constitutionale, care i-a ciuntit mult-iubitul proiect. Textul, adoptat in varianta -soft-, a devenit Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei si a intrat in vigoare la 25 iulie 2005.
Realizari
Vicepresedintele Comisiei Europene declara la sfarsitul vizitei sale in Romania, de la inceputul lunii octombrie, ca institutia pe care o reprezinta asteapta aplicarea concreta a reformelor in domeniul justitiei. Pentru a contracara o decizie controversata a Curtii Constitutionale, executivul a decis aducerea sub -umbrela- Parchetului General a singurei institutii abilitate sa ancheteze cazurile de mare coruptie – PNA. Datele statistice privind activitatea de urmarire a PNA in perioada 1 iunie-1 septembrie 2005 se prezinta astfel: trimiterea in judecata a 33 de cauze, referitoare la 216 inculpati, pentru savarsirea a 327 infractiuni de coruptie, asimilate ori conexe. Marii granguri se dovedesc a fi doar niste banali functionari, iar pe primul loc se situeaza Angela Grosu – expert parlamentar la Comisia de cercetare a abuzurilor, acuzata ca a primit 273 milioane de lei si bijuterii din aur valorand in jur de 200 milioane de lei. Printre -plevusca- pentru care PNA a reusit sa obtina condamnari definitive, raportul mentioneaza un director si un inspector ai Directiei Generale pentru Protectia Drepturilor Copilului; patru ofiteri si subofiteri de politie; un subofiter MApN; un sef birou al Directiei Generale de Munca si Protectie Sociala; un functionar vamal; un director de banca.
Nicolae Mischie a devenit statistica guvernamentala
La capitolul -Acuzari recente in cazuri de coruptie la nivel inalt-, fostul presedinte al CJ Galati, Nicolae Mischie, tine capul de afis, cu -fabuloasa- suma de 130.000 de euro. Pe 4 iulie 2005, PNA a finalizat urmarirea penala cu privire la 72 de functionari bancari si administratori ai unor societati comerciale din Bucuresti, pentru acordare si obtinere ilegala de credite de la Banca Comerciala Romana, Banca Internationala a Religiilor si Banca Romana SA. -Valoarea totala a prejudiciului cauzat bancilor implicate este in valoare de aproximativ 68 milioane de euro-, se arata in raportul MIE. Un alt caz este al fostului primar de Bacau, Dumitru Sechelariu. Sechelariu & comp. (fostul viceprimar si presedintele Serviciului de Cadastru) au obtinut, potrivit rechizitoriului, avantaje ilicite de circa 295,500 de dolari si aproximativ 1,5 milioane de euro. Urmarirea penala a fostului senator PDSR de Vrancea Constantin Buza a fost finalizata de PNA pe 25 iulie 2005. Investigatia a urmarit organizarea de licitatii si semnarea contractelor pentru echipamente, servicii medicale si sedii. S-au verificat, de asemenea, transferuri ilegale de fonduri in valoare de 138.000 de euro catre societati de intermediere, in procesul de achizitionare de echipamente de purificare a aerului necesare spitalelor. Nu este uitat nici cazul -Electrica Banat-, care a culminat cu trimiterea in judecata de catre PNA Timisoara a 44 de persoane, dintre care 12 au fost arestate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
