Ce este mai important decat Constitutia…

Acum 100 de ani, Maiorescu refuza revizuirea Constitutiei pentru motivul simplu ca vechea Constitutie nu fusese inca pusa in practica. Aceeasi alegere o avem si noi acum in fata. Putem sa votam inlocuirea textului vechi, care a fost calcat in picioare in toate modurile posibile in toti acesti 12 ani, cu unul nou, in speranta ca el va fi respectat macar atunci cand va coincide cu bunul plac al clasei politice si cu interesele personale ale celor care detin puterea. Sau asteptam ca legile noastre, inclusiv cea fundamentala, sa fie respectate si sa isi castige o minima autoritate, pentru a putea opera apoi o revizuire care sa insemne cu adevarat un progres sensibil. Cu alte cuvinte, miza acestei alegeri este chiar mai importanta decat Constitutia: este o decizie privitoare la felul de societate in care vrem sa traim si la modul in care vrem sa functioneze legile si institutiile ei. Trebuie sa luam o decizie privitoare la ce ne intereseaza cel mai mult: ne intereseaza formele sau continutul.

Stim exact ce votam?!

Noua forma propusa a Constitutiei este, dupa parerea multora, oricum mai buna decat vechea Constitutie. Dar este ea cu adevarat Constitutia de care avem nevoie?

Uniunea pentru Reconstructia Romaniei – URR – considera ca fiecare cetatean trebuie sa decida in mod liber si in cunostinta de cauza daca forma revizuita a Constitutiei il reprezinta sau nu si, in consecinta, daca ea merita votata sau nu. De aceea, indemnam fiecare cetatean sa studieze cu atentie forma propusa spre votare si sa decida singur. Noul text integral al formei propuse spre adoptare, care in mod bizar a lipsit din dezbaterea publica, poate fi accesat pe site-ul partidului, la www.urr.ro. O analiza a catorva modificari importante ale Constitutiei, putin mediatizate, le puteti citi mai jos. Ca sa stiti ce votati!

Aspecte pozitive ale revizuirii

Din perspectiva Uniunii pentru Reconstructia Romaniei – URR, exista importante aspecte pozitive ale formei revizuite a Constitutiei. Ele vor produce consecinte in functionarea institutiilor, si in general in societatea romaneasca. Unele dintre modificari sunt integral pozitive, altele fiind doar partiale sau implicand un dezavantaj consistent:

– Eliminarea obligativitatii serviciului militar din textul Constitutiei.

– Prevederea explicita ca sumele platite de cetateni pentru anumite fonduri vor fi folosite numai potrivit destinatiei acestora.

– Prelungirea mandatului prezidential.

– Afirmarea principiului separarii puterilor in stat. Este un principiu esential al oricarei societati democratice, iar daca legislatia viitoare va urma acest principiu, consecintele pozitive vor fi substantiale. Din pacate, revizuirea propusa a Constitutiei prevede si subordonarea procurorului puterii executive, adica incalca exact principiul pe care il afirmase mai inainte.

– Garantarea proprietatii. Ea vine insa destul de tarziu, dupa ce drepturile asupra proprietatilor nationalizate de comunisti au fost grav afectate, in cele mai multe cazuri iremediabil. In plus, textul Constitutiei este ambiguu fata de averile dobandite in timpul tranzitiei, al caror caracter licit e adesea relativ. Totusi, aceasta reglementare va produce efecte importante.

– Limitarea imunitatii parlamentare. In noua forma a imunitatii, parlamentarii pot fi judecati, dar in continuare nu pot fi retinuti, perchezitionati sau arestati. In plus, ei pot fi trimisi in judecata si judecati doar de Inalta Curte de Justitie si Casatie, care poate fi influentata politic. Oricum, va fi mai greu decat acum ca in parlament sa se ascunda infractori notorii, de la cei care au accidentat mortal oameni pana la delapidatori.

– Limitarea numarului de cetateni necesar initiativei legislative. Acesta nu mai e de 250.000, ci doar de 100.000. Este inca prea mare, deoarece a strange atatea semnaturi implica un numar foarte mare de activisti si mari cheltuieli materiale.

– Infiintarea Autoritatii Electorale Permanente. Aceasta va functiona insa in cadrul guvernului, ceea ce nu ii poate asigura impartialitatea.

– Dreptul minoritatilor de a folosi in justitie limba materna. Forma revizuita a Constitutiei nu prevede insa explicit si dreptul egal la salarizare sau la anumite functii in institutiile publice.

– Separarea atributiilor celor doua Camere ale parlamentului. Ea ramane, totusi, insuficienta, si nu este redus numarul mult prea mare de parlamentari. In plus, nici nu a fost dezbatuta in mod serios varianta unui parlament unicameral.

Aspecte negative ale revizuirii

– Integrarea in Uniunea Europeana va fi decisa doar de parlament, desi, in toate celelalte tari candidate, ea a fost decisa prin referendum national.

– Institutionalizarea guvernului ca organ legislativ. Ordonantele de urgenta vor putea fi emise in continuare in aproape orice situatie, ca si pana acum; noua Constitutie nu face altceva decat sa inlocuiasca sintagma -cazuri exceptionale- cu -situatii extraordinare-. Noua Constitutie prevede explicit ca ele pot fi si de natura organica, insa cea mai grava prevedere care ni se propune este cea conform careia, daca in termen de 30 de zile de la depunerea intr-o Camera a parlamentului aceasta nu se pronunta asupra unei ordonante de urgenta, atunci ordonanta se considera adoptata. Dat fiind faptul ca in Romania legile asteapta cu anii pentru a fi luate in dezbatere, aceasta prevedere instituie pur si simplu guvernul ca organ legislativ.

– Nu este stopat traseismul politic.

– Nu a fost adoptat votul uninominal, intr-o forma compensata, care sa asigure si proportionalitatea.

– Presedintele nu poate dizolva parlamentul.

– Nu prevede explicit ca legile nu se pot aplica retroactiv, pentru a curma aceasta practica aberanta.

– Nu este prevazut faptul ca deciziile Inaltei Curti de Justitie si Casatie nu pot fi atacate de procurorul general. Deoarece in ultimii ani recursurile acestuia au promovat interese dintre cele mai indoielnice, in dispretul total al ideii de justitie si de separare a puterilor in stat, aceasta prevedere era necesara.

– Procurorii raman sub autoritatea Ministerului Justitiei.

Balanta Constitutiei

Balanta dintre ceea ce aduce pozitiv noua Constitutie si ceea ce nu reuseste sa aduca sau ceea ce ramane negativ poate fi discutata la nesfarsit. Ea este, strict vorbind, -mai buna- decat cea veche, dar daca e sa judecam dupa nivelul la care se plaseaza ceilalti candidati la aderare, daca e sa o confruntam cu sarcina enorma pe care o are Romania de indeplinit daca vrea sa se integreze intr-un orizont previzibil de timp, atunci se va vedea ca noua Constitutie este una deja obosita.

Orice revizuire a unei Constitutii ar trebui sa plece de la o proiectie de viitor a societatii. Noua Constitutie care ni se propune nu contine insa decat cateva principii clasice ale democratiei – care trebuiau incluse inca din 1991 in Constitutie – precum principiul separarii puterilor sau garantarea proprietatii. Faptul ca ele sunt incluse acum nu constituie un succes, ci faptul ca nu au fost adoptate atunci reprezinta un esec. Or, daca dorim sa recuperam cu adevarat decalajul fata de celelalte tari candidate, cu alte cuvinte daca ne gandim serios la integrarea europeana, atunci nu numai ca trebuia acoperit acest esec initial, dar trebuia urcata, simultan, inca o etapa.

Unele minoritati, mai egale decat altele

Din pacate, Constitutia care ni se propune nu reuseste nici pe departe sa se ridice la exigentele actuale ale societatilor europene in materie de nediscriminare. Chiar daca principiul este enuntat la nivel general, de fiecare data cand Constitutia se refera la o situatie concreta in care se pune problema accesului egal al cetatenilor, singura discriminare pe care ea o respinge este cea a femeilor. Astfel, una dintre noile propuneri afirma ca -Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati-, dar nu si egalitatea dintre majoritari si minoritatile etnice sau sexuale. Or, acesul minoritatilor etnice in institutii, in special in cele militare si in administratie, constituie o problema grava, de actualitate.

Limitele democratice ale noii Constitutii se dovedesc, astfel, destul de inguste. Egalitatea dintre femei si barbati este din nou statuata in privinta salarizarii, ceea ce, desigur, este foarte bine. Noua Constitutie nu spune insa nimic despre salarizarea egala la munca egala a minoritatilor, o problema dureroasa pentru minoritatea rroma. Ca si compensatie a -uitarii- de a mentiona explicit in Constitutie drepturile minoritatilor, se mentine un mecanism corupt de reprezentare a minoritatilor etnice in parlament – care se reduce la obtinerea unor fonduri publice usor de deturnat, in schimbul sustinerii neconditionate a partidului de guvernamant.

Prevederi demagogice

O alta prevedere mentinuta de noua Constitutie este cea potrivit careia -invatamantul de stat este gratuit, potrivit legii-. Toata lumea stie insa ca universitatile de stat recurg la tot felul de subterfugii nedemne, prin care sa ocoleasca aceasta prevedere. Subterfugii care produc mai multa discriminare si disconfort decat taxele insele; in plus si esential, ele conserva anchilozarea si ineficienta celor mai multe universitati de stat, care scapa oricarui control si care, din aceasta cauza, ajung adesea sa umple prima pagina a ziarelor.

Pentru a da o imagine completa despre apetitul demagogic al Constitutiei si al celor care au -crosetat-o-, e suficient sa amintim cateva dintre prevederile ei care survoleaza de la foarte mare distanta realitatea romaneasca. Astfel, fiecare persoana are obligatia nu doar de a proteja, ci si de a ameliora mediul inconjurator. Este greu sa ne imaginam cum s-ar putea reglementa asta prin lege, pentru a respecta Constitutia: fiecare cetatean sa aiba obligatia de a face impaduriri sau de a inmulti fondul cinegetic? Nu era oare suficienta obligatia persoanelor de a proteja mediul, lasand pe seama institutiilor potrivite ameliorarea? Nu este acesta oare un exemplu de delir tipic demagogiei, un exces de zel paradoxal datorat tocmai faptului ca mediul inconjurator este distrus in voie in Romania, fara ca vreo prevedere legala sau institutie sa-l poata proteja satisfacator?

Constitutia – un mijloc, nu un scop

Modalitatea in care a fost impusa aceasta revizuire perpetueaza un mod regretabil de functionare a politicii romanesti, in special in relatia cu societatea. Daca acest dezavantaj este considerat a fi mai mic decat prevederile progresiste ale Constitutiei, atunci ea merita votata. Exista insa si motive contrare; campania salbatica de promovare a revizuirii este jignitoare pentru orice cetatean roman demn. Este inadmisibil ca toate institutiile statului, pana la nivelul Politiei Rutiere, sa duca aceasta campanie de persuasiune si intimidare, in care convingerea nu mai are nici un rol, iar continutul nu mai conteaza. Nu mai este timp, suna pretextul oficial, nici pentru informare si nici pentru a organiza licitatii pentru tiparirea buletinelor de vot. Ca atare, aceasta campanie inceputa de parlamentarii partidului de guvernamant sub stindardul lor se termina in forta, prin tiparirea buletinelor de vot de catre clientela lor politica, sub acelasi stindard.

Sloganul sub care se deruleaza campania pentru votarea Constitutiei spune totul despre lipsa de continut a demersului: -Da pentru Europa!-. Acest slogan contine un santaj implicit, sugerand faptul ca cei care nu sunt de acord cu modificarea Constitutiei sunt impotriva integrarii europene. Dar Romania nu se va integra in Europa doar prin Constitutia ei, care, oricum, nici in forma revizuita nu este suficient de europeana. Campania pentru votarea Constitutiei este pusa, ca multe alte demersuri politice din istoria noastra, sub semnul -salvarii natiunii-. Aceste salvari indoielnice inventeaza catastrofe imaginare pentru a forta un anumit tip de raspuns, si este evident ca, in aceasta situatie, nu mai poate fi vorba de vot liber si democratic.

Departe de a privi spre viitor, noua Constitutie consfinteste colectivismul traditional al societatii romanesti, care este o piedica nu doar pentru integrarea europeana, dar si pentru construirea si instaurarea democratiei si economiei de piata. Colectivismul acesta face din sistemul politic o parodie a pluralismului, cu un partid dominant care poate sa faca orice, caci nu este supus nici unui control.

O Constitutie pentru viitor ar fi presupus tocmai depasirea acestui colectivism. Articolul 4 intitulat -Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni- afirma ca -Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai.- Or, statul trebuie sa aiba ca fundament egalitatea cetatenilor, care apare in titlu, dar nu si in continutul articolului (anormal, caci la toate articolele ideea continuta in titlu este reluata pe larg in textul articolului).

Solidaritatea este o valoare care trebuie afirmata (printre alte valori), dar nu in acest context, caci nu ea este fundamentul statului. Fundamentul statului este egalitatea cetatenilor in fata legii, ceea ce ar face din stat un instrument pentru a atinge interesele cetatenilor, si nu din cetateni un instrument pentru acest scop in sine care e statul in Constitutia noastra. Din pacate insa, nici noua Constitutie nu reuseste sa asigure o reala independenta justitiei – care ar putea realiza egalitatea cetatenilor in fata legii.

Campania de promovare a Constitutiei

Uniunea pentru Reconstructia Romaniei – URR considera ca democratia are sens doar daca cetatenii au posibilitatea de a vota liber, in cunostinta de cauza si in concordanta cu interesele lor. Este de inteles faptul ca votarea Constitutiei nu se poate face pe fiecare articol in parte, ceea ce ar fi extrem de dificil, dar tocmai din aceasta cauza proiectul propus spre votare ar fi trebuit sa reprezinte cat mai bine cerintele importante ale societatii romanesti, ceea ce nu se intampla.

Ne simtim exact la fel cum ne-am simtit acum trei ani, cand am fost obligati sa alegem intre Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor, adica lipsiti de o alternativa care sa ne reprezinte. Ni se pare ca aceasta deficienta majora a democratiei romanesti s-a conservat intacta in toti acesti ani, obligandu-ne acum sa votam o revizuire nesatisfacatoare a Constitutiei sau sa nu votam deloc.

Credem ca modul in care puterea politica actuala promoveaza revizuirea Constitutiei este un pas inapoi chiar si fata de standardele reduse ale democratiei din Romania. Societatea romaneasca s-a obisnuit, din pacate, ca puterea politica sa se lase foarte greu si foarte rar convinsa sa actioneze in interesul cetatenilor, iar in majoritatea timpului sa se ocupe de interesele ei personale. Acum, cand partidul aflat la guvernare simte ca o posibila respingere a noii Constitutii ar putea sa ii afecteze imaginea, el se simte liber sa forteze alegatorii, prin orice mijloace ii stau la indemana, sa voteze asa cum doreste el.

Campania guvernului nu este o campanie de informare si nici macar de convingere, ci este una de intimidare. Ni se pare umilitoare postura in care aceasta campanie ii pune pe alegatori, aceea de fiinte iresponsabile, care nu pot sa judece singuri si care trebuie sa fie intimidati sau ademeniti cu tombole.

Guvernul obliga toti angajatii din institutiile de stat, inclusiv medici de familie sau veterinari, inclusiv preoti sau politisti, sa convinga alegatorii sa voteze -DA-. Nu sa voteze in acord cu ceea ce cred, ci sa voteze neaparat -DA-. Cei care au indraznit sa indemne cetatenii sa voteze impotriva Constitutiei au fost hartuiti de politie si chiar arestati. Nu este exact pozitia noastra, deoarece noi consideram ca fiecare cetatean trebuie sa-si formeze singur o opinie in privinta revizuirii. Nu simpatizam deloc cu orientarea imensei majoritati a celor care s-au opus revizuirii; dimpotriva, suntem diametral opusi nationalismului si ni se pare regretabil faptul ca toti cei care au indraznit sa puna sub semnul intrebarii utilitatea revizuirii au fost asimilati nationalistilor.

Credem insa ca libertatea de constiinta este un element esential al oricarei societati civilizate, iar campania pentru revizuire este una, evident, impotriva libertatii de constiinta pe care o garanteaza si vechea, si noua Constitutie. Din acest punct de vedere, ni se pare ca suntem pusi in fata unei alegeri tragice, care nu poate produce un rezultat satisfacator pentru noi, si tocmai de aceea credem ca este necesara crearea unei alternative fata de acest tip de alegeri, fata de acest tip de situatii fara iesire si fata de cei care le creeaza.

Pagina realizata de Uniunea pentru Reconstructia Romaniei – URR