Cotizatiile grupurilor de interese, la vedere

Modificarea legii privind finantarea partidelor si a campaniei electorale a fost ieri subiect de dezbatere intre membrii societatii civile si reprezentanti ai formatiunilor politice, guvernului si Curtii de Conturi. Organizatorul discutiilor, Institutul pentru Politici Publice (IPP), doreste o mai buna transparenta a circuitelor financiare pe care le au sumele alocate pentru functionarea structurilor politice.

Propunerile IPP se refera in primul rand la o impartire echilibrata a fondurilor alocate de la bugetul de stat, astfel incat sa fie luat in calcul si rezultatul obtinut de partidele politice la alegerile locale. Astfel, un prim pas ar trebui facut in sensul stabilirii unei ponderi intre alegerile locale si cele parlamentare, de 60% la 40%, in favoarea scrutinului pentru alegerea celor doua Camere. Respectand algoritmul obtinut, cele 60 de procente vor fi impartite din suma alocata anual partidelor, nu mai mult de 0,04% din bugetul de stat. Restul de 40% va fi distribuit formatiunilor care au obtinut mandate la alegerile locale, de consilieri locali sau judeteni. Adrian Morar, director de programe al IPP, a recomandat si reducerea plafonului maxim de cotizatii pe care un membru de partid are dreptul sa le faca. In prezent, limita se cifreaza la 100 de salarii medii pe ecnonomie. -Credem ca plafonul ar trebui redus la 10 salarii-, a declarat Morar. Discutia a fost centrata pe recentul raport al Curtii de Conturi privind datoriile la buget ale societatilor care au contribuit la finantarea partidelor. Sugestiile venite din partea IPP mentioneaza excluderea responsabilizarii partidelor, in cazul in care donatorul ofera o declaratie pe propria raspundere ca nu are datorii la bugetul de stat. Adrian Morar a pledat si pentru incurajarea unui sistem -al micilor donatori-, care ar elimina suspiciunile privind grupurile de interese ce stau in spatele oamenilor politici.

Politicienii au cuvantul

Deputatul UDMR Petru Lakatos a subliniat cateva din lacunele legislative. -S-a omis trecerea sintagmei <datorii scadente> la momentul efectuarii donatiei. In plus, este necesar stabilirea unui cuantum pentru donatiile in natura, pentru ca altfel ne pierdem in detalii. Totodata, trebuie facuta diferenta intre cetatenia si nationalitatea celui care contribuie la finantarea partidelor-, a declarat deputatul UDMR. In opinia deputatului PNL Cristian Boureanu, consecintele pentru sumele incasate necuvenit ar trebui impartite intre societatile donatoare si formatiunea politica. -Militez pentru o lege transparenta si pentru o responsabilizare a indivizilor-, a declarat Boureanu. El este de parere ca actuala lege este -ipocrita-, pentru ca nimeni nu crede ca interesul pentru finantarea unui candidat aflat pe primul loc al listelor electorale este acelasi cu cel al candidatilor aflati pe locuri neeligibile. -Costurile pentru campania unui parlamentar sunt mult mai mari decat cele 100 de salarii-, a continuat deputatul PNL, care a estimat adevarata valoare a sumei la aproximativ 30-60 de mii de dolari. Colegul sau de partid, senatorul Paul Pacuraru, considera necesara o diferentiere intre finantarea curenta si cea din timpul campaniei electorale. -Trebuie mentinut plafonul ridicat al cotizatiilor. Subventiile bugetare nu ar trebui sa fie fixe, pentru ca ne confruntam cu migratia politica, iar ele trebuie corelate cu realitatea din teren-, a subliniat senatorul PNL. Pentru acesta, este clar ca actuala lege nu acopera realitatea si lasa la latitudinea partidelor sa raporteze sumele incasate de la donatori. -In campania electorala, partidele beneficiaza de servicii care nu se regasesc in actele contabile-, a punctat Paul Pacuraru. El a declarat ca, daca se face o raportare intre datele furnizate de Curtea de Conturi si locurile obtinute in parlament, se poate constata ca -cele mai scumpe voturi le obtine PSD, iar cele mai ieftine UDMR si PRM-. Unul din reprezentantii conservatorilor la discutii, deputatul Sergiu Andon, a sustinut marirea sanctiunilor pentru neraportarea banilor incasati, conform legii. -Nu cred totusi ca o amenda este o masura rea. Este necesara si suspendarea subventiilor bugetare daca partidele nu au restituit sumele gresit incasate-, a declarat deputatul conservator.