Vrei să ajungi politician? Vrei să apari la televizor şi să dezbaţi adevăratele probleme ale ţării? Vrei să propui soluţii în numele unui partid politic? Ei bine, înainte ar trebui să treci de probele de foc pe care le impune aderarea la o astfel de formaţiune. Deşi majoritatea partidelor au un formular de adeziune on-line, completarea lui reprezintă doar începutul birocraţiei. Asta pentru că trebuie să treci fie de interviul cu -greii- organizaţiei de partid, fie să obţii o recomandare din partea unui veteran, aşa cum cere PSD chiar în statut.
Primul exemplu… PSD. Formaţiune mare, bine reprezentată în teritoriu, dar cu un sistem birocratic care concurează cu cel din instituţiile încă nereformate ale statului. Piedică sigură pentru elanul unui tanăr pregătit să se înscrie în organizaţia de tineret a PSD! În sediul central, pustiu. Două secretare, cu cate două telefoane fiecare pe birou, stau. Le spui că vrei să devii tanăr TSD-ist. Te trimit în biroul şefilor. Acolo dai de trei tineri care te scanează de sus pană jos şi, din nou, de jos pană sus. Şi te întreabă: de ce vrei să fii în PSD, de ce crezi că ai sange social-democrat, cu ce poţi contribui pentru partid? Apoi te poftesc spre uşă şi îţi oferă trei numere de telefon: unul de la organizaţia care se ocupă cu ceva, altul care e responsabil cu altceva şi altul… pe la care trebuie să treci. Pentru cei care au avut curiozitatea să formeze numerele de telefon, partidul a pregătit încă o probă de foc. Potrivit statului formaţiunii, -poate deveni membru al PSD, pe baza liberei adeziuni-, orice cetăţean roman, fără discriminare. Trebuie doar să îndeplinească o serie de criterii, printre care: -să manifeste angajare şi spirit de dăruire pentru înfăptuirea scopurilor şi obiectivelor partidului- şi -să aibă o recomandare din partea unui membru al PSD-.
Prevăzători
Pe cand formau o Alianţă, PD şi PNL impuneau un sistem similar cu cel al social-democraţilor pentru a primi noi membri în randurile lor. Se cereau: o recomandare măcar de la unul dintre şefii organizaţiei de partid, un CV şi o întrevedere cu liderii, la o şedinţă de conducere. Apoi, cererea de adeziune era supusă la vot. Oficial, nici democraţii şi nici liberalii nu precizează în statut dacă este necesară o recomandare. La PD, dobandirea calităţii de membru se face -pe baza unei adeziuni formulate în scris şi depusă la sediul organizaţiei locale pe raza căreia candidatul îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă, la alegerea sa-, se precizează în statutul democraţilor. Apoi, în trei zile, adeziunea se afişează la sediul organizaţiei, iar dacă nu sunt contestaţii, -candidatul este invitat să se prezinte în faţa Biroului Permanent Local-, unde se votează. Un sistem similar funcţionează şi la PNL, dar nici în statutul liberalilor nu se aduce vorba de vreo recomandare de la un -veteran- din partid, care să garanteze pentru noul membru.
Adeziune on-line
PRM şi PNG -CD pun la dispoziţia celor dornici să îngroaşe randurile celor două formaţiuni un formular de adeziune on-line. Pentru cei care şi-au descoperit aplecarea către doctrinele celor două formaţiuni, paşii sunt aparent simpli. Se completează repede căsuţele cu numele, varsta, ocupaţia, studii, naţionalitate, ba chiar antecedentele penale şi motivele săvarşirii lor, în cazul PRM. Se apasă butonul cu -trimite- şi se aşteaptă un contact de la cei responsabili cu monitorizarea adeziunilor. De ştiut: la cea de-a doua Conferinţă Naţională, în 1993, PRM şi-a propus -să scoată organizaţia ilegală UDMR în afara legii-, obiectiv pe care îl urmăreşte şi în prezent; PNG-CD nu acceptă în partid oameni compromişi politic.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
